€ 5.0988 →
|
$ 4.4463 →
|
Linii de energie electrică. Sursa foto: Freepik/rol ilustrativ
Intervențiile statului în piața energiei au generat datorii de miliarde și blocaje care afectează investițiile și competitivitatea, avertizează Daniela Dărăban, director executiv al ACUE.
Daniela Dărăban, director executiv al ACUE, a explicat că piața energiei din România funcționează deja ca o piață liberă, însă intervențiile statului din ultimii ani au generat dezechilibre majore, inclusiv datorii de miliarde de lei și blocaje în investiții.
Reprezentanta ACUE a atras atenția asupra efectelor pe termen lung ale măsurilor de plafonare și reglementare în acest domeniu.
„Sunt destul de determinată să vorbim factual. Piața de energie electrică nu se liberalizează. Piața de energie electrică și piața gazelor sunt piețe libere. Procesul de liberalizare a fost planificat, a durat din 2007, de la aderare n.r. (la UE), cu un calendar bine asumat. Noi am intervenit în piața de energie electrică și în piața de gaze cu măsuri care au impus și niște reglementări, iar în momentul de față retragem acele măsuri, pentru că au fost asociate unui context.
În piața de energie electrică am intervenit în momentul în care prețul energiei pe piața engros a înregistrat creșteri foarte abrupte într-un termen foarte scurt. Și, în linie cu celelalte state, și România a luat o serie de măsuri. Acum, cum am luat acele măsuri și cum am intervenit, poate că ar trebui să fie o lecție învățată. Și să înțelegem că, în sectorul energiei electrice și al gazelor naturale, chiar dacă inițial intervii pentru un an, doi, aceste scheme produc efecte.
Se înțelege dezideratul - toate statele intervin din același motiv - protecția consumatorului casnic și noncasnic. Dar modul în care atingi acest obiectiv ar trebui să ne dea un pic de gândit, pentru că tot deranjul pe care-l faci în sector costă un pic mai mult în timp, astfel încât atât investițiile, cât și competitivitatea din sector să revină la standarde optime, ca beneficiul pieței libere să se vadă până la clientul final”, a punctat Daniela Dărăban, director executiv al ACUE.
Potrivit ACUE, măsurile de plafonare și compensare, deși justificate inițial de nevoia de protecție a consumatorilor, au produs efecte negative în lanț, au afectat investițiile și competitivitatea sectorului, iar revenirea la condiții normale de piață este mai dificilă decât s-a anticipat.
Unul dintre cele mai grave efecte este acumularea unor datorii uriașe la nivelul furnizorilor. Conform datelor prezentate de Daniela Dărăban, valoarea totală a sumelor depuse pentru decontare este de aproximativ 9,5 miliarde de lei, din care aproximativ 6 miliarde reprezintă datorii efective.
„Nu există un alt instrument decât cel pe care-l pune procesul funcționării unei piețe libere - aceste principii asigură investițiile necesare în sector, pe tot lanțul sectorului. Una dintre marile probleme pe care România le are este pauza de aproximativ 10 ani, în care nu s-a investit în capacități de producție - la fel, nici în infrastructură. Acum vorbim despre sume de ordinul miliardelor de investiții în sector. Suntem într-un moment bun și trebuie să ne folosim de el și să lăsăm efectele și logica pieței libere să funcționeze.
La un an de la ieșirea din plafonul reglementat la piața de energie electrică, avem câteva miliarde datorie la nivelul furnizorilor, majoritatea fiind din energie electrică. Cel mai mic plafon la consumatorul casnic a fost la nivelul anului 2018, nesustenabil nici la data la care a fost stabilit, nesustenabil nici astăzi, decât dacă așteptăm investițiile pe care le avem planificate în următorii ani. Avem speranța că acești bani vor fi plătiți.
Dintr-un motiv care ne scapă, ni se spune ca România nu are bani. Și se lasă impresia total greșit că este intenționat o presiune pe care statul alege să o lase pe partea sectorului privat, precum furnizorii de energie. Vă spun ce am văzut din cifre: la finalul anului trecut, Ministerul Energiei și Ministerul Muncii, cele două inistituții care fac plățile, au dat înapoi la buget 3 miliarde, pentru că nu a funcționat procesul de validare, dar nu pentru că România nu are bani să plătească datoriile respective.
În acest moment, văd în bugetul de stat o sumă insuficientă de 3,7 miliarde de lei, în condițiile în care, din 9,3 miliarde total depuse la ANRE, datoria efectivă este la aproximativ 6 miliarde. Nu vedem nicio îmbunătățire la nivel ANRE, o spun cât se poate de constructiv, dar nu putem, ca stat, pe o schemă obligatorie prin lege, să ne tot scuzăm că nu putem duce acest proces la capăt. Iar banii au fost returanți la Ministerul Finanțelor anul trecut”, a mai arătat directorul executiv al Federației ACUE, la Conferința „Energy Forum Ediția a XV-a: Piața energiei din România, sub presiunea noii realități”, organizată de DC Media Group.
Altfel spus, blocajele sunt administrative, nu bugetare, iar acest aspect creează presiune suplimentară asupra companiilor din sector.
Problemele nu se limitează, însă, doar la schema de plafonare, a mai specificat reprezentata ACUE. Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie semnalează întârzieri și în plata avansului pentru utilizarea fondurilor europene, inclusiv în Fondul pentru Modernizare, unde proiecte de peste 1,1 miliarde de euro sunt contractate, dar plățile nu sunt efectuate.
„La nivelul operatorilor de distribuție s-au contractat 1,1 miliarde de euro, bani care se văd în servicii, comenzi de tehnologii de care au nevoie pentru aceste proiecte de modernizare a infrastructurii de distribuție, iar statul trebuie să asigure flow-ul necesar astfel încât și distribuitorii să poată plăti pe lanț furnizorii de servicii și produse. Orice blocaj din partea statului generează un blocaj pe lanț. Trebuie să avem capacitatea administrativă pentru că fondurile UE sunt o prioritate, operatorii și au făcut treaba, nu poti să întârzii la plată că nu ai oameni ca să evalueze un dosar”, a mai precizat reprezentanta ACUE.
Sectorul energetic are nevoie de predictibilitate și de un cadru stabil pentru o perioadă de cel puțin 5-10 ani, în caz contrar neputând susține investițiile, mai avertizează ACUE. În același timp, tranziția energetică și dezvoltarea capacităților regenerabile sunt văzute ca soluții nu doar pentru decarbonizare, ci și pentru securitatea energetică, mai ales în contextul geopolitic actual.
Cu investițiile potrivite și coroborate cu cele din lanțul de distributie și transport, Daniela Dărăban a precizat că „regenerabilele vin cu un rol pe care nu-l putem contesta. România face bine că inevestește în zona de regenerabile, că folosește fondurile europene”.
Astfel, intervențiile în piață trebuie atent calibrate, pentru a nu genera efecte secundare mai costisitoare decât problema inițială. În lipsa unei funcționări corecte a mecanismelor de piață și a unui stat capabil să gestioneze eficient plățile și evaluările, riscurile pentru sectorul energetic rămân ridicate, potrivit Federației ACUE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
