Marius Budăi, fost ministru al Muncii, a vorbit despre blocajul pe Legea salarizării, din aceste zile, precum și despre greșelile făcute de ministrul interimar Dragoș Pîslaru.
Marius Budăi, fost ministru PSD al Muncii, a vorbit, la B1TV, despre erorile pe care consideră că le-a făcut ministrul interimar la Muncii, Dragoș Pîslaru.
În primul rând, așa cum a făcut-o și Victor Negrescu, în interviul DCNews, Marius Budăi a punctat că este o mare greșeală să trimiți un draft al unui proiect de lege la Bruxelles, printr-un mail. Social-democratul a afirmat că reprezentanții Ministerului Muncii trebuiau să meargă personal la Comisia Europeană, unde să negocieze Legea salarizării.
În plus, spune Marius Budăi, în intervenția televizată, trebuie să existe un minim acord cu sindicatele. Într-un moment de onestitate, fostul ministru recunoaște că niciodată sindicatele nu vor fi mulțumite, dar trebuie să fie găsit un minim consens cu acestea: ”Trebuie să o spunem și onest, niciodată sindicatele nu vor fi mulțumite, aceasta fiind meseria lor. Dar să nu ai un minim acord cu sindicatele nu se poate”.
Social-democratul a pus legea salarizării, despre care știm că așteaptă de patru ani să fie adoptată, și în 2023 pe masa Comisiei Europene: ”E ușor să întrebi de ce nu s-a făcut. Legea a fost scrisă în 2023, am avut nenumărate consultări cu sindicatele. Am fost la Comisia Europeană, am discutat legea cu un impact bugetar consistent, reieșit după toate discuțiile cu sindicatele și ministerele. Era unul de 30 de miliarde” spune Marius Budăi, care adaugă că au continuat negocierile și după ce el nu a mai fost la Ministerul Muncii.
Citește și: • ”Doar” 770 de milioane de euro: mai sunt banii din PNRR o miză pentru România? 20 august, ziua în care discursul s-a schimbat
Inițial, România a negociat cu Comisia Europeană un impact bugetar al Legii salarizării de 8 miliarde de lei pe an. În varianta propusă de Dragoș Pîslaru, impactul ar crește la 12 miliarde de lei, variantă care nu ar fi pe placul Comisiei Europene. Dacă ar fi respectate cerințele sindicatelor, am vorbi de 16 miliarde de lei, o sumă vehiculată cum că ar fi fost, de fapt, de Dragoș Pîslaru către CE, dar nu au existat confirmări în acest sens.
Joi, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, atrăgea atenția: ”Îşi permite România să susțină noi angajamente de cheltuieli pe termen lung, fără să transfere nota de plată în viitor? De ce orice diferență adăugată celor 8 mld. lei pe an devine o obligație permanentă, transferabilă întregii societăți şi generațiilor următoare. Acesta este unghiul principal de analiză al Ministerului Finanțelor în discuția de azi cu liderii partidelor politice asupra noii legi a salarizării. Este foarte important să explicăm clar ce înseamnă diferența dintre anvelopa suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei și variantele de anvelope suplimentare discutate în spațiul public în ultimele zile. Nu vorbim despre bani în plus față de cele 8 miliarde agreate prin acord politic - care reprezintă tot o sumă suplimentară la bugetul actual - cheltuiți o singură dată. Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă”.
