Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Clasificarea localităților, schimbare majoră. Planul de Amenajare a Teritoriului Național, primul pas din Proiectul de țară

Val Vâlcu / 20 aug 2016 / 11:48


Influența factorului politic ar putea fi mai redusă după  adoptarea legii privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Legea, inițiată de Ministerul Dezvoltării, este un pas necesar pentru realizarea Proiectului de Țară, care a lipsit României după 1989.  Alocarea discreționară a banilor sau falimentul unor comune ar putea fi evitate. De asemenea,  s-ar pune bazele dezvoltării durabile a țării, dacă ar fi adoptată propunerea Guvernului pentru noua clasificare a localităților, crede sociologul Dumitru Sandu, profesor la Universitatea din București.

 

-Această secțiune din Planul de Amenajare a Teritoriului Național, supusă dezbaterii publice, este mai mult decât o clasificare a localităților, a explicat prof. Sandu pentru DCNews. Pentru prima oară se introduce o grilă de criterii, realizată de experți, pentru a ști cum se face schimbarea de statut administrativ, din comună în oraș, de exemplu. Proiectul stabilește, tot pe baza unor criterii științifice,  care sunt centrele de dezvoltare și cum pot coopera localitățile,  sau căror localități li se alocă fonduri de la Guvern.

-Cum influențează noua clasificare dezvoltarea economică și socială?

-În primul rând, se introduc criterii clare, științifice, care vor reduce marja de intervenție discreționară a factorului politic. De exemplu, după 1989, multe comune s-au segmentat în unități administrative mai mici, pentru a se obține mai multe posturi de primar și a se putea controla mai ușor votul. Ulterior, s-a constatat că nu își pot acoperi nici cheltuielile curente, darmite să susțină investiții în infrastructură. Unele comune s-au grăbit să obțină statutul de oraș, cetățenii lor constatând apoi că  impozitele sunt mai mari, și nu mai au acces la fondurile pentru dezvoltare rurală.

-Deci, vor fi ”retrogradate”?

-Nu, și acesta este un aspect remarcabil al noii legi, care evită intervențiile de tip administrativ, luate peste noapte. Dimpotrivă, se oferă cetățenilor posibilitatea de a opta, stabilindu-se condiții pentru referendum. Iar, pentru a tempera viteza de modificare a legislației, s-au introdus termene de 3 ani în care să se facă orice schimbare. Orizontul vizat de acest proiect este 2025. Revenind la întrebare, clasificarea recunoaște  că avem orașe cu  caracteristici rurale, care sunt clar definite ( populația este ocupată, majoritar, în agricultură, ponderea străzilor modernizate este sub un anumit plafon etc). Acestea, vor păstra statutul de oraș, dar vor avea acces la fondurile de dezvoltare rurală.

-Impozitele sunt influențate de noua clasificare?

-Da, așa cum este firesc, există o asociere între impozitul plătit și clasificarea localității. Dar și acțiunea guvernamentală diferă în funcție de tipul de localitate. Comunele pol de creștere vor fi ajutate direct de către guvern, inclusiv pentru investiții în infrastructură. Proiectul clarifică modul prin care statul potențează dezvoltarea și recunoaște rolul major al orașelor mari în dezvoltarea zonelor din care fac parte.

-Cum au fost stabilite cele cinci orașe principale?

-În afară de Capitală, sunt cinci orașe cu statutul de ”pol regional principal cu potențial transnațional”: Iași, Constanța, Craiova, Timișoara și Cluj.  Referirea explicită la potențialul transnațional recunoaște importanța legăturilor dintre ceea ce se întâmplă la noi și lumea de afară. Este un semnal în sensul modernizării,  al integrării în societatea globală în care trăim. Este recunoscut, de asemenea, rolul important al marilor orașe în dezvoltare. Deci, criteriul selecției a fost, în primul rând, numărul de locuitori, peste 250.000. În funcție de acest criteriu, mai putea fi luat în calcul și Brașovul, dar s-a mers, probabil, pe actualele regiuni de dezvoltare. Omiterea Ploieștiului ar putea fi motivată de apropierea orașului de București, care împreună cu Ilfovul este un motor de dezvoltare pentru întreaga regiune Sud Muntenia. Acesta este, de altfel, modelul care funcționează de ani buni în Polonia, unde Varșovia acoperă toată zona Mazowia.

-Ce ar mai aduce nou proiectul de lege?

-România suferă de sărăcie, iar una dintre cauze este fragmentarea, lipsa de cooperare între așa numitele unități administrativ-teritoriale. Prin acest proiect, guvernul încurajează cooperarea între diferite unități teritoriale, la nivel local sau județean/regional. Unele comune nu reușesc să își acopere cheltuielile, de exemplu. Unificarea ar crește numărul de locuitori, forța economiă și ar reduce ponderea cheltuielilor pentru servicii publice. Legea stabilește condițiile în care se pot face asocierile sau unificarea. O altă noutate o constituie introducerea statutului de comună pol rural, cu rol de servire intercomunală  la nivelul zonelor lipsite de orașe pe o distanță de 25 de kilometri.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.23
YesMy