Bucuresti Centenar

EXCLUSIV  CENTENAR 100. Situația din Ardeal după intrarea Armatei Române

Tudor Curtifan / 24 Martie 2018 / 14:15 Salveaza PDF Comentarii
Marea Unire
Descriere foto: Marea Unire

Centenar 100 este un proiect pe care DC NEWS îl lansează în perspectiva momentului istoric pe care l-au trăit românii la sfârșitul anului 1918, aducând în conștiința națională evenimentele petrecute acum 100 de ani.


Pentru a putea înțelege mai bine evenimentele care au dus la Marea Unirea, în urma Marelui Război, este necesar să ne transpunem în realitatea vremii.

România intrase în Primul Război Mondial, de partea Antantei, la data de 27 august 1916, împotriva Imperiului German, a Austro-Ungariei și celorlalte națiuni care făceau parte din Puterilor Centrale . Obiectivul era Transilvania și unirea ei cu patria mamă, lucru care se va întâmpla la 1 decembrie 1918.

Situația tensionată din Ardeal, dintre români și partea maghiară, atinsese cote maxime după ce Armata Română a intrat în Transilvania cu intenția de a recupera Ardealul și de a scoate Austro-Ungaria din Marele Război.

Situația extrem de încordată pe care războiul a adus-o, poate fi sesizată cu ușurință și din presa vremii. Astfel, în octombrie 1917, ziarului „Ardealul”, publica la Chișinău, sub egida marelui intelectual și politician Onisifor Ghibu, un text intitulat ”Vești din Transilvania”.

(w670)

În text, ziarul amintește de închiderea lui Ștefan Cicio Pop, deputat român în Dieta de la Budapesta și participant activ la Marea Unire din 1918, dar și a profesorului Gheorghe Dima. Se poate sesiza și situația grea într-o societate măcinată de război, dar și ura adusă de catastrofa conflictului mondial.

În cele ce urmează prezentăm în integralitate textul publicat de ziarului „Ardealul” în octombrie 1917.

”Vești din Transilvania”

„Pe acasă-i supărare multă. Ungurii prigonesc pe-ai noștri fără nici o milă. Acum pun mâna pe fruntași. Astfel aflăm că deputatul nostru Dr. Ștefan Pop dela Arad, care s-a luptat necontenit în parlament pentru drepturile românești, a fost dus la închisoare. Tot așa au pățit-o și alți fruntași cari îndrpzniau să strige împotriva chinuirii părinților și fraților noștri.

Prin sate abia mai vezi moșnegi, femei și copii. Ceilalți sunt târâți în război, la tranșee ori în închisori, pentru că au primit cu bucurie oastea României. Bisericile stau fără preoți, iar școalele sunt goale căci învățătorii au fost luați și ei în oaste. Ne doare mult soarta tristă a frumoaselor noastre școale din Brașov. Profesorii lor au plecat și ei cu armata română așa că numai câțiva inși au mai rămas. Astfel școlile merg greu de tot, mai ales că au fost mutate în niște căși strâmte iar zidurile frumoase ce le aveau s-au luat de Unguri pentru spitale. Între profesorii rămași sunt doi oameni de nimica: Arsenie Vlaicu și Nicolae Sulică, cari s-au pus în slujba Ungurilor. Ei scriu în gazetele ungurești, batjocurind armata României și spunând că lor nu le trebuie România Mare. Asemenea ocărăsc pe tovarășii lor, profesorii plecați în România, zicând că-s niște vânzători ai patriei maghiare. Așa și trebuie să fie orcare Român: Vânzător al Ungariei, căci ea nu e patria noastră. Patria noastră e România și pentru ea trebuie să ne punem noi viața, iar nu pentru Ungurii cari ne au supt sângere. 

(w670)

Profesorul Gheorghe Dima a fost osândit la temniță pe 10 ani, fiind-că a cântat cu cântăreții lui în biserica din Brașov, cântecul Regelui Ferdinand, pe când era acolo armata română. Protopopul Brașovului Dr. Vasile Sfatu și acum este închis împreună cu cei doi preoți din Brașov. Ungurii vreau să le puie capul.

Profesorul Ioan Socaciu s-a prăpădit și el, cu gândul la izbânda neamului nostrum. El este al 7-lea professor pe care-l pierd școlile noastre din Brașov dela începutul războiului. Dumnezeu să-l odihnească”.

Material realizat prin Programul Cultural București - Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

Cernauti
Ucraina
Budapesta
Basarabia
Chisinau
Transilvania Odesa
Arad
Oituz
Cenade
Alba Iulia
Marasti
Marasesti
Sibiu
Lugoj
Dobrogea
Bucuresti
Timoc
Bulgaria

Click pe marcajele de pe hartă pentru a vedea articolele legate de acel loc.


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27