Vasile Dîncu, ministru al Apărării în Guvernul Ciucă între noiembrie 2021 și octombrie 2022, a vorbit la DC News despre numărul românilor declaraţi în Diaspora şi a pus sub semnul întrebării acurateţea privind cele 18 milioane de votanţi, potrivit celor mai recente calcule AEP. "În momentul de faţă nu ştim foarte clar, avem mai multe cifre legate de Diaspora noastră. De exemplu, o cifră pe care o avem de la Ministerul de Externe - 5,7 milioane de români care sunt cu rezidenţa în străinătate. Evident că acestea sunt date incomplete, pentru că sunt numai datele pe care le avem de la ambasade ale celor care s-au înregistrat cu rezidenţa acolo. Acum... mai sunt părinţi sau bunici care locuiesc acolo cu familia şi au grijă de copii, mai sunt oameni care lucrează pentru două-trei luni de zile, au prins o lucrare şi se duc pentru că au liberă circulaţie" a spus fostul ministru.
Val Vâlcu: Până la urmă câţi români trăiesc pe planeta Pământ, în ţară şi în străinătate?
Vasile Dîncu: Dacă luăm în calcul şi românii din regiunile istorice care sunt în zona României, fără exagerările noastre - mai exagerăm şi noi câteodată că suntem o mare supernaţiune (Cernăuţi, Bucovina, Ungaria şi comunităţile tradiţionale din SUA sau din alte părţi care se pot defini români) - în afara graniţelor ar fi, realistic vorbind, în jur de 9,7 milioane. Iar în interior, ceea ce ne arată acum Recensământul este că populaţia legală este un pic peste 19 milioane. Nu sunt toţi în ţară, pentru că o parte din ei mai vin şi mai pleacă.
Val Vâlcu: La Referendum la cât raportăm cvorumul?
Vasile Dîncu: Autoritatea Electorală Permanentă ne-a spus anul trecut, în iulie 2022 când s-a făcut o raportare, că avem în listele electorale 18 milioane şi ceva. Nu înţeleg în acest moment, şi nici n-am căutat să înţeleg foarte bine asta, deşi mă pricep la statistică, de ce avem această cifră mare. Avem 19 milioane de cetăţeni... este greu să ai 18 milioane de votanţi. Adică... 3,5 milioane sunt copiii şi studenţii. Hai să zicem să studenţii care pot să voteze, pentru că au peste 18 ani, sunt vreo 400.000. Dar avem cohorte, 2 milioane şi ceva, care oricum ar trebui scoase. Ei au o procedură pe care ar trebui să o modificăm acum, să nu ne certăm atunci când vor veni alegerile, pentru că procedura de la AEP este după CNP. Ori codul numeric personal nu mai defineşte neapărat un cetăţean care se află în România.
Va trebui să refacem legislaţia! Să ne gândim foarte bine, şi în urma Recensământului, să recalculăm şi să vedem care este populaţia, într-adevăr, care trebuie să voteze. Cu siguranţă că se vor şi schimba câteva lucruri. Pentru că, de exemplu, în urma acestui Recensământ, după ce vom ajunge la Recensământul pe localităţi, există o normă de reprezentare pentru Consiliile Locale şi s-ar putea să zboare câteva posturi din fiecare localitate mai mică, dacă lumea şi-a făcut mutaţie în străinătate. Sau, în anumite locuri unde erau mai mulţi înregistraţi, să scadă numărul de consilieri locali, de exemplu, pentru că este o normă.
Reamintim că în aprilie 2011, în Parlamentul României s-a constituit Comisia pentru Românii de pretutindeni. Comunitatea românească din Spania se află începând din anul 2013, pe un trend de scădere. Factorul principal care a determinat scăderea, a fost rata şomajului istorică înregistrată în urma crizei din 2008. Ulterior, criza economică provocată de pandemia de coronavirus (COVID19) a închis peste un milion de locuri de muncă în primul trimestru din 2020. Aproximativ 100.000 de români, din marea Comunitate Românească din Spania, au ajuns dependenți de ajutorul dat de statul spaniol după ce și-au pierdut slujbele.
Emisiunea completă aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
