EXCLUSIV  Cancerul a ucis un ”București” întreg în 2018, în Europa. România, arătată cu degetul: Programele de screening salvează vieți doar când există

Roxana Neagu / 12 sep 2019 / 23:01 Salveaza PDF Comentarii

1,93 de milioane de oameni au murit în 2018 de cancer. Este ca și cum, în doar 1 an, ar muri toți locuitorii municipiului București. În același an, alte 3,91 milioane de cazuri noi de cancer au fost diagnosticate în Europa. 

Impactul este catastrofal. Esra Urkmez, fondatoarea ”Dance with Cancer”, după ce chiar tatăl său a murit de cancer, spunea, la ”Cancer Media Summit”, că statistica impactează, prin cifrele răpite sau ”rănite”. Însă, cancerul nu este numai despre cei bolnavi. Este despre cei afectați! Iar când un om suferă de această boală cruntă, suferă alături de el toți cei care-l iubesc. Nu sunt numere la rând, sunt copii, mame, tați, bunici, frați, surori. Cu fiecare om care moare, medicina mai pierde o luptă pentru viață în calea spre salvare. 

Din cele 1,93 milioane de oameni care au murit în 2018, în rândul femeilor, cele mai multe cu murit suferind de cancer mamar. Este urmat, în topul morții, în cazul femeilor, de cancerul colorectal și apoi de cancerul pulmonar. Bărbații, în schimb, au fost uciși, în ordine descrescătoare, de cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată. 

Femeile României mor de o boală care ar putea să nici nu le afecteze, printr-un simplu vaccin

 

 

În rândul țărilor cu rata cea mai mare de deces în UE, România e pe locul 5, cele mai multe decese fiind cauzate de cancerul de col uterin. Cancerul de col uterin poate fi prevenit printr-un singur vaccin contra HPV (Human Papilloma Virus). Vaccinul contra infecției cu virusul Papilloma Uman nu vindecă, ci previne infecția. Vaccinarea se poate face la orice vârstă, indiferent că femeile și-au început sau nu viața sexuală. Indicată ar fi vaccinarea începând cu 12 ani. Vaccinarea constă în trei doze injectate în braț, pe o perioadă de 6 luni, iar vaccinul se administrează numai pe baza unei prescripții medicale, la recomandarea medicilor de familie sau a medicilor specialiști. 

Unde se află România în Europa

 

 

Statisticile mai arată că doar 46% din țările din Europa Centrală și de Est au implementat programe de screening pentru cancerul cervical, cancerul mamar și cancerul colorectal. 

Un sondaj realizat pe 16.450 de pacienți din 12 țări din Europa Centrală și de Est, printre care se află și România, a arătat că, în țara noastră, 78% dintre femeile la care a fost confirmat cancerul la sân l-au depistat după ce au mers la doctor, simțind că este ceva în neregulă cu ele. 7% au descoperit boala întâmplător, făcând investigații medicale, fără legătură cu boala. Restul de 14% au descoperit boala din timp, pentru că da, programele naționale de screening salvează vieți.

(w670)

Fără program național de screening pentru cancerul de colon 

Ar fi salvat și viețile celor afectați de cancer de colon, dacă România ar fi avut un program național de screening pentru a depista, din timp, cancerul de colon. Dar nu are. 63% dintre românii care s-au îmbolnăvit de cancer de colon au descoperit boala după ce au mers la doctor, simțind că e ceva în neregulă cu ei. 37% au descoperit-o făcând investigații medicale fără legătură cu boala în sine. 

(w670)

Sănătatea costă. Dar boala e mai scumpă


Motivele financiare reprezintă prima scuză a statelor. Când spunem că statul ”nu dă doi bani pe sănătatea noastră”, individuală, ar trebui să știm că ar trebui să dea mai mult de atât, dar același studiu, citat anterior, arată că oamenii care ar trebui să vă informeze, să ne informeze, uită s-o facă. Majoritatea pacienților au afirmat că personalul din spital nu au dat informații pacienților bolnavi de cancer cu privire la ajutorul financiar și beneficiile sociale. În România, 79% din bolnavii de cancer și-ar fi dorit să știe. Doar 11% spun că au fost informați. 

(w670)

Cheltuielile petntru sănătate sunt în picaj. 9,90% este media UE a cheltuielilor pentru sistemul medical. România e la coada clasamentului, cu doar 4,98%, fiind urmată, într-un top al rușinii, de Turcia și Kazakhstan. 

Problema e cumva în Europa Centrală și de Est pentru că, la nivel global, în 81% dintre țări au un plan operațional în ceea ce privește cancerul. În CEE (Europa Centrală și de Est) mai bine de 54% dintre țări nu au un plan național de control al cancerului.

Cei care alocă fondurile- sau nu- uită să răspundă la două întrebări: ”Este tratabil?” și ”Cât timp mai am?”. Acele două întrebări la care sunt nevoiți să răspundă medicii, în timp ce-și pun propria întrebare: ”Ar fi putut fi prevenit?”


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.23