Apariţie editorială - „Sălbaticul din Balcani"

La eveniment, alături de cei doi autori, se vor afla Sabina Fati, jurnalist, şi Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. Duo ViolinCello, cu Elena Ana Albu la vioară şi Andreea Camelia Iancu la violoncel, va susţine un recital de muzică balcanică.

Volumul „Sălbaticul din Balcani" nu conţine impresii turistice despre obiective în vogă, descrieri de muzee sau de situri istorice. Conţine, în schimb, o sumă de portrete dinamice ale unor oameni care devin simboluri ale normalităţii acestei regiuni. Cartea prezintă poveştile unor personaje pitoreşti prin umanitatea lor, precum Ivan – rockerul-patron de restaurant dintr-o peninsulă croată; Najden – profesorul „eco-agricultor" dintr-un colț uitat al Macedoniei; Svetoslav – bucătarul absolut din Balcic; Borislav – chelnerul erudit din Sozopol; Damir – producătorul croat de vinuri premium; Naser – „tatăl" oilor la proţap din Bosnia; De Niro din Stara Baška – investitor italian rătăcit în turismul croat; Anastasius – grecul care crede că marea românilor şi a bulgarilor e prea neagră (drept care-i ademeneşte pe aceştia pe meleagurile lui); Nelu Focă de Botoşani, muncitor în sudul Eladei sau pe cultivatorii portocalelor Levantului.

Două conflicte sângeroase care au cutremurat Balcanii

Cititorii călătoresc, împreună cu autorii, prin Grecia, Bulgaria şi spaţiul ex-iugoslav (Serbia, Bosnia, Croaţia, Muntenegru, Macedonia), surprinzând viaţa oamenilor aşa cum este ea acum, după conflictele sângeroase care au cutremurat Balcanii: „Srpska, această patrie a Dumnezeului ortodox. Peste vreo oră de drum întins, voi trece în acea parte de Bosnie cunoscută drept patria lui Allah, iar peste alte trei ore voi păşi într-o altă parte a ei, patronată de Dumnezeul catolic. Toate cele trei "patrii", două creştine şi una musulmană, sunt în aceeaşi ţărişoară, Bosnia-Herţegovina.

În numele celor trei Dumnezei, oamenii din teritoriul ex-iugoslav şi-au măcelărit colegii de serviciu, prietenii şi vecinii de bloc". În Macedonia, dar şi în alte zone din Balcani, ei descoperă minunate oaze de normalitate, de natură a te readuce la vârsta copilăriei: „Între o porţie de cevapcici (micii iugoslavi) şi o zbenguială alături de lebedele uriaşe (domesticite) de pe malul Lacului Ohrid —, ajung în piaţa mare. Casc gura vreo două ore la stivele de gogoşari şi de struguri zemoşi, la nuci şi la pepeni, la zeci de soiuri de pere şi mere de aur şi nu mă mai dau dus de aici. Aceasta este piaţa copilăriei mele din Balcani, transplantată într-o altă ţară. Mi-ar plăcea ca timpul să stea în loc. Aş vrea să mă ghemuiesc muşcând un măr roşu sub o tarabă, văzând doar pantofii târgoveţilor din jur şi ascultându-le glasurile".

Marea-i în stânga, cântăreţii de buzuki sunt în dreapta. Oamenii-s la mijloc

Cei doi jurnalişti mai surprind ospitalitatea grecească, atitudinea de oameni săritori a muntenegrenilor, îndârjirea cu care muncesc bulgarii. „Damianus, grecul asudat, a făcut supa de fasole. Pe cap poartă o bandană care-i domoleşte cârlionţii suri, plini de rebeliune. Din senin, vântul începe să-şi facă mendrele. Ploaia udă mesele petrecăreţilor şi apa căzută din cer se mănâncă odată cu supa. Solistul de buzuki cel fără dinţi mai aruncă o porţie de suflet în prestaţia lui, să facă în ciudă vremii. Oamenii dansează şi mai abitir. Damianus îşi termină supa din cazane. Cât a împărţit-o înfometaţilor, a apucat să bea vreo câţiva litri de vin alb. Grăsuţul se alătură împleticit dansatorilor pentru care Luna şi stelele se învârt pe cer. Mă legăn şi eu cu ei, în bucurie, tristeţe, iubire deznădăjduită şi împlinită, moarte şi naştere. Acesta este un loc în care singur de ai fi, aievea sau doar în sufletul tău, nu te doare singurătatea. Marea-i în stânga, cântăreţii de buzuki sunt în dreapta. Oamenii-s la mijloc".

O carte cu oameni şi despre oameni

Cartea celor doi jurnalişti este, de fapt, o carte cu oameni şi despre oameni. O carte vie, care destructurează stereotipuri negative referitoare la Balcani şi care ne îndeamnă la cunoaşterea acestei părţi de lume unde nu eşti respins de localnici, ci considerat unul de-al lor şi unde poţi fi fericit. „Am aflat care-i treaba cu fericirea, pentru toate fiinţele care ne-au apărut în cale. Câteodată, fericirea sălăşluieşte într-un colţ umbrit de Muntenegru. Alteori, ea călătoreşte ca nebuna cu trenul de Belgrad sau poate fi deşertată sub forma unor peşti din plasele unor pescari croaţi, curaţi la minte şi la trup. Fericirea te poate învălui şi într-o mare bulgărească, într-o tavernă de-a grecilor, într-o căsuţă de pitici în care te refugiezi din cauza urgiilor, într-o cameră excentrică de hotel în care dormi în pat cu soldatul de tinichea sau într-o cârciumă omenoasă de piraţi ascunsă într-o cetate. Fericirea vine şi pleacă. Totul e să pui mâna pe ea în momentul în care apare (...) S-o faci să danseze cu lupii de pe Cazanele Dunării, s-o pui să înoate cu ţestoasele şi cu ultimele foci din Mediterana, să-i dai adrenalină, să-i îndrepţi faţa către copiii care aleargă printre palmierii din curtea şcolii către o plajă, s-o înghiţi cu portocale uriaşe, cu oi prăjite la jar domol, cu măsline şi curmale, cu souflaki sau cu supă de fasole la cazan, făcute din dăruire de om", conchid autorii.

Camelia Popa este jurnalist de presă scrisă şi are un doctorat în psihologie. Ca jurnalist în presa centrală a publicat timp de 18 ani articole cu tematică socială, politică şi economică. În calitate de psiholog, ea este autoarea unei serii de volume de psihopatologie şi psihologie socială.

Daniel Popa este jurnalist cu o carieră de peste două decenii în presă şi consultant în comunicare. A publicat câteva mii de articole în domeniile social, economie şi investigaţii. A fost consilier în diverse campanii de comunicare politică şi comercială.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News