Un spital milanez testează un mic robot însărcinat să-i întâmpine pe pacienţi şi să dialogheze cu aceştia, pentru a-i scuti pe membrii personalului medical de cele mai repetitive sarcini, transmite vineri AFP.
Ego, cu o înălţime de 1,20 metri şi dotat cu braţe şi mâini fin articulate, precum şi cu sprâncene expresive, poate reprezenta un medic aflat la distanţă, poate aduce unui pacient o sticlă cu apă sau îl poate ghida pe coridoare pentru îngrijiri medicale.
"La început, ne temeam că pacientul ar putea să aibă o reacţie negativă"
Daniel Senna, un pacient în vârstă de 31 de ani de la Spitalul Maugeri din Milano, îşi evalua nivelul de durere prin intermediul unui ecran fixat pe pieptul robotului, o informaţie esenţială pentru monitorizarea sa, care este trimisă imediat asistentelor medicale. "Bună, Dani, ce mai faci? Ai nevoie de ceva?", l-a întreabat Ego pe acest bărbat aflat în scaunul cu rotile.
Robotul este testat din luna aprilie într-o secţie a acestui spital care primeşte persoane afectate de scleroza laterală amiotrofică (SLA), o boală neurodegenerativă.
"La început, ne temeam că pacientul ar putea să aibă o reacţie negativă", a explicat Christian Lunetta, directorul departamentului de reabilitare neuromotorie din cadrul acestei instituţii.
"Dimpotrivă, am fost foarte mulţumiţi, deoarece robotul a fost conceput pentru a stârni curiozitatea şi are mişcări sau, în orice caz, funcţii care lasă să se întrevadă numeroase utilizări", a adăugat el.
Acest proiect al Institutului Italian de Tehnologie şi al Universităţii din Pisa (nord) este, deocamdată, controlat de la distanţă de un operator. El va funcţiona, totuşi, în mod autonom în cadrul unei noi etape de testare, care va avea loc în iulie.
"Toate activităţile de contact cu persoana au rămas rezervate personalului medical şi îngrijitorilor"
Dezvoltarea rapidă a inteligenţei artificiale (AI) a accelerat considerabil progresele din domeniul roboticii, însă roboţii încă au nevoie de mult antrenament pentru a se descurca singuri.
Scopul experimentului de la Milano este, în special, acela de a înţelege, împreună cu pacienţii şi personalul medical, limitele a ceea ce poate sau trebuie să facă un robot într-o secţie de spital, a subliniat Manuel Catalano, de la Institutul Italian de Tehnologie.
De asemenea, pe termen lung, acest robot ar putea să-i însoţească pe pacienţi şi pe îngrijitorii lor la domiciliu, a subliniat el.
"La fel ca în orice întreprindere, în spitale există activităţi repetitive, care trebuie efectuate cu o anumită precizie", a declarat Christian Lunetta. "Toate aceste activităţi repetitive şi, într-un anumit sens, obositoare, ar putea fi delegate unui robot performant. Acest lucru permite, de asemenea, valorizarea fiinţei umane, oferindu-i, într-un anumit fel, timpul necesar pentru a se ocupa de relaţia umană pe care trebuie s-o întreţină cu pacientul", a adăugat directorul.
"Toate activităţile de contact cu persoana au rămas rezervate personalului medical şi îngrijitorilor", a declarat la rândul său medicul neurolog Rachele Piras. Spre exemplu, "nimeni nu s-a gândit să delege în mod direct administrarea comprimatelor", a spus ea. "În timp ce distribuie medicamentele, asistentele medicale verifică multe alte aspecte: dacă persoana a înţeles bine, dacă totul decurge corect", a adăugat Piras.
"Dar, pe măsură ce boala (neurodegenerativă) avansează, nevoile devin extrem de numeroase", a precizat ea, adăugând că, "pe de o parte, pacientul are posibilitatea de a-i cere lucruri direct robotului şi se simte mai în largul său. Pe de altă parte, îngrijitorul nu mai are un rol direct de asistenţă şi revine, în anumite momente, la rolul de simplu companion, mamă sau fiică", conform Agerpres.
CITEȘTE ȘI: Ucraina introduce roboți tereștri pe front. Mii de operațiuni militare lunar