Într-un comunicat publicat luni, 13 iulie, Uniunea Europeană acuză Rusia că a coordonat, prin Centrul 16 al FSB, o rețea de atacuri cibernetice care ar fi vizat mai multe state europene, inclusiv România.
UPDATE 2: MAE condamnă activităţile cibernetice ostile coordonate de Rusia
MAE transmite, într-un comunicat, că România condamnă "cu fermitate", alături de celelalte state membre UE şi ţări aliate, activităţile cibernetice ostile desfăşurate de grupări controlate de Centrul 16 al Serviciului Federal de Securitate al Federaţiei Ruse (FSB), între care APT TURLA, împotriva statelor membre UE, aliaţilor NATO şi a partenerilor acestora.
"
România condamnă cu fermitate, alături de celelalte state membre UE și țări Aliate, activitățile cibernetice ostile desfășurate de grupări controlate de Centrul 16 al Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB), între care APT TURLA, împotriva statelor membre UE, Aliaților NATO și a partenerilor acestora. Similar altor state membre UE și țări Aliate, România a fost vizată de activități cibernetice ostile ale APT TURLA.
Aceste activități se încadrează într-un tipar deja cunoscut la nivel european și euro-atlantic, caracterizat de utilizarea, de către Federația Rusă, a unui ecosistem cibernetic complex, care include atât instituții de stat, precum serviciile de informații, cât și actori nestatali (grupări infracționale, hacktivists, companii private). Scopurile acestor acțiuni destabilizatoare variază de la exfiltrarea de date sensibile la perturbarea infrastructurii critice și a serviciilor publice.
Acțiunile cibernetice ostile ale unor instituții ale Federației Ruse și coluziunea statului rus cu grupări infracționale demonstrează ignorarea în continuare, de către Federația Rusă, a normelor și principiilor internaționale privind comportamentul statal responsabil în spațiul cibernetic, așa cum a fost definit la nivelul ONU.
Totodată, activitățile cibernetice ostile ale actorilor din acest ecosistem reprezintă o componentă importantă a campaniei hibride desfășurate cu intensitate sporită de Federația Rusă împotriva statelor membre UE și NATO și a partenerilor acestora. Obiectivele acestei campanii includ subminarea stabilității țărilor vizate, crearea de diviziuni la nivel național și în cadrul NATO și al UE, testarea unității și coeziunii celor două organizații, precum și descurajarea sprijinului acordat Ucrainei.
Salutăm măsurile restrictive suplimentare impuse de UE și UK împotriva unor entități și persoane care facilitează activitățile cibernetice ostile ale Federației Ruse. Cerem Federației Ruse să înceteze aceste acțiuni destabilizatoare și să-și respecte obligațiile internaționale.
România rămâne solidară cu celelalte state membre UE și țări Aliate afectate de aceste activități cibernetice ostile și va continua să contribuie la eforturile întreprinse la nivel Aliat, european și internațional pentru a preveni, descuraja și contracara astfel de acțiuni destabilizatoare.
Elemente de context:
La 13 iulie 2026, Înaltul Reprezentant al UE a emis, în numele Uniunii Europene, o Declarație denunțând ecosistemul cibernetic ostil al Federației Ruse, care țintește UE, statele membre și partenerii internaționali, disponibilă AICI.
În aceeași zi, Consiliul Nord-Atlantic a publicat o Declarație de condamnare a activităților cibernetice ostile ale Federației Ruse, disponibilă AICI.
APT (Advanced Persistent Threat) TURLA, atribuit Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federației Ruse, este activ cel puțin din anul 2004 și derulează unele dintre cele mai complexe operațiuni cibernetice la nivel global, fiind specializat în compromiterea de lungă durată a unor ținte de interes strategic din domenii precum guvernamental, diplomatic, militar, educațional, cercetare și farmaceutic.
", transmite MAE într-un comunicat de presă.
UPDATE 1: Reacția lui Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a transmis, luni, un mesaj privind informațiile transmise de UE privind operațiunile cibernetice rusești împotriva statelor europene, inclusiv România.
„România condamnă ferm activitățile cibernetice ostile desfășurate de grupări controlate de Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse, care au vizat state membre ale Uniunii Europene, aliați NATO și partenerii acestora, inclusiv țara noastrǎ”, a transmis, luni, președintele Nicușor Dan, într-o postare pe rețelele de socializare.
Alături de Uniunea Europeană și NATO, România transmite că astfel de atacuri care vizează instituții publice, infrastructură critică și informații sensibile, sunt inacceptabile. Ele fac parte dintr-o campanie hibridă mai amplă, menită să submineze stabilitatea democrațiilor noastre, să alimenteze diviziunile în societate și între aliați și să testeze coeziunea Uniunii Europene și a NATO, se mai arată în precizările lui Nicușor Dan.
„România va continua să acționeze, împreună cu aliații și partenerii săi, pentru consolidarea securității cibernetice și pentru apărarea valorilor, securității și unității comunității euroatlantice”, a conchis șeful statului.
Știre inițială
Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat, luni, noi sancțiuni împotriva unor persoane și entități despre care afirmă că fac parte din ecosistemul rusesc de operațiuni cibernetice și acțiuni hibride îndreptate împotriva Europei, scrie The Guardian.
Atacuri hibride ale Rusiei asupra țărilor europene, printre care și România
Decizia Bruxellesului vine după o serie de atacuri informatice și operațiuni de sabotaj atribuite serviciilor ruse de informații, care ar fi vizat rețele guvernamentale, infrastructuri critice și instituții strategice din mai multe state europene.
Uniunea Europeană a sancționat nouă persoane și patru entități pentru implicarea în ceea ce numește „ecosistemul cibernetic malițios al Rusiei”, folosit pentru destabilizarea UE, a statelor membre și a partenerilor internaționali.
Potrivit autorităților europene, printre țările vizate de aceste operațiuni s-au numărat România, Franța, Germania, Polonia, Cipru, Olanda, Austria, Slovacia și Finlanda.
Bruxellesul susține că unități ale serviciilor ruse de informații militare, inclusiv Centrul 16 al GRU, au desfășurat operațiuni de spionaj cibernetic împotriva unor instituții guvernamentale și organizații strategice. În Franța, aceeași structură ar fi vizat entități guvernamentale importante încă din 2010, iar în 2025 ar fi atacat și industria de apărare.
În Germania, atacurile ar fi vizat rețele guvernamentale, iar în Polonia serviciile ruse ar fi fost implicate în operațiuni de sabotaj împotriva infrastructurii energetice, inclusiv centrale de termoficare și producție combinată de energie.
„Condamnăm ferm comportamentul Rusiei și folosirea abuzivă a acestui ecosistem cibernetic pentru atacarea serviciilor publice și a infrastructurii critice, provocând perturbări și pierderi financiare”, a transmis Uniunea Europeană.
Marea Britanie, vizată la rândul ei de operațiuni rusești
La rândul său, Marea Britanie a anunțat sancțiuni împotriva a 24 de persoane și entități despre care afirmă că au participat la operațiuni cibernetice și hibride coordonate de Rusia.
Lista britanică îi include pe oficiali de rang înalt ai serviciului militar rus de informații GRU, printre care Vyacheslav Stafeyev, Ivan Senin și Ivan Kasyanenko, acuzați că au avut roluri de conducere în operațiunile informatice și de destabilizare.
Londra afirmă că Divizia cibernetică a Unității 29155 a GRU ar fi colaborat cu rețele de criminalitate informatică și cu firme precum IMPULS pentru recrutarea unor hackeri și specialiști IT din universități și academii ruse.
În același timp, Marea Britanie, împreună cu state membre ale Uniunii Europene, a atribuit oficial Rusiei un atac asupra rețelei energetice din Polonia, despre care afirmă că ar fi fost coordonat de Centrul 16 al Serviciului Federal de Securitate rus (FSB).
Autoritățile britanice susțin că atacul ar fi putut lăsa fără electricitate aproximativ 500.000 de persoane în perioada de iarnă, însă operațiunea a eșuat.
Franța și Germania i-au convocat pe ambasadorii ruși
După anunțarea sancțiunilor, mai multe state europene au trecut la măsuri diplomatice. Franța a convocat ambasadorul Rusiei la Paris pentru a transmite un protest oficial privind atacurile cibernetice atribuite Moscovei.
Germania a urmat aceeași linie și l-a convocat pe ambasadorul rus la Berlin. Ministerul german de Externe a declarat că astfel de atacuri sunt inacceptabile și că vor primi un răspuns ferm.
Guvernele europene afirmă că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie mai amplă a Rusiei de a folosi operațiuni informatice, rețele criminale și atacuri hibride pentru a obține informații, a perturba servicii esențiale și a crea instabilitate în Europa, în contextul războiului din Ucraina.