Ca urmare a lucrărilor de reabilitare începute în 2025, a fost descoperit un tunel subteran, ce ar putea data din perioada domniei Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.
Tunelul a fost găsit sub pavimentul incintei. Astfel, s-au confirmat mai multe legende și consemnări vechi, cu privire la existența unei căi de acces către exterior.
Cum a fost descoperit tunelul
În timpul înlocuirii aleilor pavate din curtea Mănăstirii Neamț, în zona de sud respectiv lângă trapeză și bucătărie. a fost observată o nișă din cărămidă. După ce s-au dat la o parte câteva cărămizi, s-a deschis accesul spre un culoar subteran. Un tânăr student, pe nume Alexandru, a reușit să intre în tunel și a surprins în imagini un tunel de aproape 30 de metri lungime, 2,5 metri lățime și 2,8 metri înălțime.
Galeria, construită în partea inferioară din bolovani de râu și în partea superioară din cărămidă, pare să fi făcut legătura cu exteriorul mănăstirii. La capătul lui este o încăpere spațioasă, sprijinită pe arcade din cărămidă, ulterior, zidită cu piatră de râu. Conform celor prezenți, traseul ar continua spre beciurile mănăstirii pe o ramificație, precum și dincolo de zidurile incintei pe cealaltă.
Starețul Mănăstirii Neamț: Tunelul care pleacă din biserica mare și ajunge în afara incintei datează din vremea domnitorului Ștefan cel Mare
”Tunelul care pleacă din biserica mare și ajunge în afara incintei datează din vremea domnitorului Ștefan cel Mare. Legenda spune că era un tunel care ieșea la câteva sute de metri depărtare, iar acum avem bucuria să vă anunțăm că a fost descoperit locul unde se află acest tunel.
În zona în care ne aflăm, chiar în mijlocul incintei mănăstirii, tunelul a fost acoperit cu piatră de râu și bolovani. Însă acolo unde s-a construit corpul de chilii, la începutul secolului al XVIII-lea, tunelul nu a fost astupat. Pe o porțiune de aproximativ 30 de metri, acesta poate fi observat și astăzi. A fost construit pentru apărare, pentru situații de război, dar nu numai atât. Părinții de atunci, împreună cu domnitorul Ștefan cel Mare, au amenajat și câteva încăperi în acest spațiu subteran.
”Pentru noi este o binecuvântare să redescoperim acest lucru”
Pentru noi este o binecuvântare să redescoperim acest lucru, deoarece Mănăstirea Neamț se numără printre cele mai mari și mai frumoase mănăstiri medievale. Faptul că s-a muncit atât de mult la tunel și la încăperile subterane arată grija de atunci pentru apărare și pentru protejarea valorilor. Atunci când era nevoie, aceste bunuri puteau fi adăpostite în încăperile aflate de-a lungul tunelului care ducea în afara incintei”, a declarat arhimandritul Benedict Sauciuc, starețul Mănăstirii Neamț.
Foto
Foto Mihail Vrăjitoru - Doxologia
Traseul tunelului trece pe sub spații care, de-a lungul timpului, au găzduit mai multe biserici, respectiv fundațiile bisericii ctitorite de Petru Mușat în 1381, distrusă la cutremurul din 1471; bucătăria monahală din secolul al XVII-lea; biserica cu hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, ridicată în 1823 și demontată în secolul al XX-lea.
De asemenea, o continuare a tunelului ar fi pe sub ciușmeaua ridicată în timpul Mitropolitului Veniamin Costachi (1830) și până la Biserica Voievodală a lui Ștefan cel Mare.
Ce dovezi întăresc ipoteza unei construcții medievale
Structura tunelului, dimensiunile sale și rezistența materialelor întăresc ipoteza unei construcții medievale. Proporțiile și localizarea acestuia arată o funcție defensivă și strategică, dublată de nevoia de protecție a bunurilor mănăstirii.
În continuare, tunelul urmează să fie analizat de specialiști, cu scopul documentării și protejării sale. Astfel, Mănăstirea Neamț își adaugă o nouă filă impresionantă în istoria sa de peste 600 de ani, notează Doxologia.