România se confruntă cu riscuri privind securitatea aprovizionării cu petrol pe termen mediu, însă scenariul potrivit căruia țara ar rămâne fără motorină în două săptămâni nu este susținut de date.
România are o problemă reală de securitate petrolieră pe termen mediu, dar nu există fundament pentru afirmaţia că, în două săptămâni, ţara va rămâne inevitabil fără motorină, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză publicată marţi.
Potrivit expertului în energie, în 14 zile, cel mai rapid drum către pompe goale nu este oprirea ţiţeiului kazah, ci panica populaţiei. Reacția acestuia vine după ce în ultimele zile, în spațiul public s-a răspândit informația că România ar putea rămâne fără carburanți, iar prețul motorinei ar urma să ajungă la 11 lei/litru.
"Datele disponibile nu susţin existenţa unei penurii fizice naţionale în perioada următoare şi nici a unei evoluţii atât de rapide a preţului. Există riscuri reale: blocajele geopolitice, întreruperea ţiţeiului kazah pe termen mai lung, dificultăţile din Marea Neagră, presiunile asupra rutelor prin Hormuz şi Bab al-Mandab şi diminuarea rezervelor strategice internaţionale. Dar acestea nu trebuie confundate cu dispariţia motorinei din România în zilele următoare. (...) România are o problemă reală de securitate petrolieră pe termen mediu, dar nu există fundament pentru afirmaţia că în două săptămâni ţara va rămâne inevitabil fără motorină. În 14 zile, cel mai rapid drum către pompe goale nu este oprirea ţiţeiului kazah, ci panica populaţiei", este de părere şeful AEI.
Principalul risc este panica
În opinia specialistului, în acest moment, principalul risc imediat nu este lipsa fizică a combustibilului, ci panica.
"Dacă românii iau cu asalt benzinăriile pentru a-şi umple simultan rezervoarele şi recipientele, consumul obişnuit al mai multor zile se poate concentra în 24-48 de ore. Într-un asemenea caz, unele staţii pot rămâne temporar fără motorină, nu pentru că România nu mai are combustibil, ci pentru că logistica de distribuţie nu poate alimenta instantaneu toate benzinăriile", se menţionează în analiză.
Datele centralizate de către AEI arată că, la un consum de carburant de 1,69 milioane de tone, în patru luni, în medie, România ar avea nevoie de aproximativ 422.500 tone/lună, aproximativ 14.100 tone/zi, respectiv între 16,8 şi 17 milioane litri/zi.
"Fluxurile de aprovizionare care au intrat în balanţă au fost, în aceeaşi perioadă, de aproximativ 20.500 tone/zi. Aşadar, în condiţii normale, România a gestionat volume zilnice mai mari decât consumul său intern, diferenţa fiind reprezentată în principal de exporturi şi tranzit. Acest lucru nu înseamnă că fiecare tonă poate fi imediat reţinută în România, dar arată că există spaţiu de adaptare a fluxurilor înainte de a se ajunge la o penurie naţională", explică Dumitru Chisăliţă.
Oprirea totală şi de lungă durată a ţiţeiului kazah ar fi un şoc pentru rafinăriile româneşti
Acesta a adăugat că oprirea totală şi de lungă durată a ţiţeiului kazah ar reprezenta un şoc important pentru rafinăriile româneşti, însă nu şi oprirea instantanee a întregii rafinării, pentru că România produce şi ţiţei intern.
Conform studiului realizat de AEI - "Stocuri pentru 90 de zile care nu înseamnă 90 de zile la pompă" - stocurile strategice asigură singure cinci luni de consum şi în aceste condiţii rafinarea internă continuă parţial, importurile alternative de motorină continuă, exporturile şi tranzitul nu sunt reduse, stocurile de urgenţă acoperă numai deficitul rămas.
"Panica singură nu justifică economic o creştere durabilă, la nivel naţional, de la aproximativ 9,9 la 11 lei/litru. Poate produce însă epuizări temporare ale sortimentelor ieftine, orientarea clienţilor către motorina premium, deja mai scumpă, diferenţe locale foarte mari între staţii, preţuri excepţionale la unele staţii independente sau în franciză, majorarea temporară a costurilor logistice, accelerarea ajustării preţurilor dacă distribuitorii anticipează costuri mai mari de reaprovizionare. Într-un episod de panică, preţuri punctuale de 10,70-11,20 lei/litru sunt posibile la anumite staţii, în special pentru motorina premium. Dar aceasta nu ar demonstra că preţul de echilibru al motorinei standard din România a ajuns la 11 lei/litru", consideră Chisăliţă.
"A transforma un scenariu extrem într-o certitudine poate crea chiar criza despre care se pretinde că avertizează"
Expertul în energie este de părere că, în acest context, autorităţile nu trebuie să răspundă numai prin declaraţia "avem stocuri", ci va fi nevoie de informaţii verificabile, actualizate zilnic - de la stocurile comerciale şi de urgenţă, exprimate în zile de consum şi producţia zilnică a rafinăriilor la importurile contractate şi sosirile programate, gradul de încărcare a depozitelor şi terminalelor sau numărul staţiilor temporar nealimentate.
"Trebuie să se evite titlurile de tipul "România rămâne fără motorină în două săptămâni", "România în pericol să se confrunte cu penurie", chiar dacă sunt venite din gura unor oficialităţi, deoarece nu sunt susţinute printr-o balanţă fizică. A informa despre riscuri este necesar. A transforma un scenariu extrem într-o certitudine poate crea chiar criza despre care se pretinde că avertizează. Nu există, pe baza datelor prezentate, dovada că "cineva doreşte" în mod deliberat apariţia panicii. Există însă suficiente motive pentru ca autorităţile competente să verifice dacă răspândirea mesajelor alarmiste este spontană, speculativă sau coordonată", atrage atenţia Dumitru Chisăliţă, conform Agerpres.