Într-un moment considerat decisiv pentru viitorul economic al României, dezbaterea „UPGRADE ROMÂNIA: Viața după PNRR: Cum evităm prăbușirea investițiilor în 2027?”, organizată de DC Media Group la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, a reunit reprezentanți din mai multe domenii pentru o discuție amplă despre direcția investițiilor după încheierea actualului ciclu PNRR. Evenimentul a avut loc într-un context extrem de sensibil pentru economia românească, pe fondul apropierii termenului-limită din 31 august 2026 pentru finalizarea proiectelor și reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Miza nu a fost doar absorbția unor fonduri europene de miliarde de euro, ci capacitatea României de a transforma aceste investiții în dezvoltare reală, competitivitate și stabilitate economică pe termen lung.
Invitat în cadrul conferinței, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a transmis un mesaj ferm atât către clasa politică și instituțiile responsabile, cât și către mediul economic și societatea românească în ansamblu. Oficialul european a vorbit despre riscurile majore generate de întârzierile din implementarea PNRR, posibilitatea pierderii unor fonduri importante și necesitatea unei schimbări de viziune în privința marilor proiecte strategice.
"Modul în care a fost gestionat PNRR-ul în România a fost deficitar"
"România se apropie rapid de finalul unei etape și trebuie să decidă ce urmează. Ca vicepreședinte al Parlamentului European, membru în Comisia pentru Bugete și Raportor privind implementarea acestui mecanism, o spun foarte clar astăzi: modul în care a fost gestionat PNRR-ul în România a fost deficitar. Nu poate fi repetat. Totuși, PNRR-ul a adus oportunități uriașe și aproape 29 de miliarde de euro. Prea mult timp, partidele au confundat comunicarea cu implementarea și promisiunile cu rezultatele. Mai ales în ultimele 10 luni, am auzit că doar cei responsabili se plâng și am văzut prea puțină acțiune. Am atras recent atenția și am spus că România riscă să piardă, în acest ritm, aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR, mai ales dacă nu accelerăm reformele, dacă nu prioritizăm proiectele mature și dacă nu ieșim din logica improvizației administrative. Problema nu este doar pierderea banilor. Problema este pierderea unei generații de investiții și, mai ales, a încrederii că statul poate livra rezultate. Din păcate, multe proiecte au fost gândite fără capacitatea reală de implementare. Alte investiții au fost fragmentate excesiv, iar uneori accentul a fost pus mai degrabă pe bifarea unor jaloane decât pe impactul economic și social real. PNRR a fost construit greșit, iar acest lucru ne costă astăzi enorm. Am fost poate cel mai vocal critic când a fost redactat și am avut dreptate, dar acest lucru nu rezolvă problema.
Soluții deja promovate la nivel european
Și acum, pe ultima sută de metri, am venit cu soluții deja promovate la nivel european, precum transferarea proiectelor nefinalizate către alte programe europene. A fost propusă o ultimă renegociere serioasă a PNRR, un pact național pentru toate reformele restante și chiar crearea de instrumente financiare, introducerea unor proiecte în sistem dual, civilo-militar, pentru a putea cheltui banii și după luna august 2026. Din nefericire, Europa observă lipsa de reacție a celor responsabili la nivel politic, dar și slaba capacitate administrativă. Tocmai de aceea, în perspectiva dezbaterii privind viitorul bugetului european 2028-2034, există tentația, la nivel european, de a introduce noi condiționalități și mecanisme centralizate. Eu cred că trebuie să evităm 'PNRR-izarea' viitorului buget european. Nu putem transforma toate fondurile europene într-un sistem rigid, birocratic, greu de accesat, în care statele sunt blocate permanent între proceduri și penalizări. Europa are nevoie de control și responsabilitate, dar, în același timp, are nevoie și de flexibilitate, încredere și capacitate de reacție rapidă. România trebuie să înțeleagă că noua competiție europeană va fi și despre proiecte mari, durabile și strategice. Viitorul fond european pentru competitivitate va finanța domenii-cheie precum tehnologia, inteligența artificială, energia, industria sănătății, apărarea și infrastructura critică. Nu vom putea intra în această competiție cu proiecte mici sau fără relevanță europeană. Avem nevoie de proiecte cu adevărat transformative, precum centre de inovare, hub-uri regionale, capacități industriale, infrastructură energetică și digitală, parteneriate reale între universități, administrație și companii. Țările care vor câștiga în următorii 10 ani nu sunt cele care vor cere cel mai mult ajutor, ci cele care demonstrează că pot construi rapid și strategic", a explicat social-democratul Victor Negrescu.
NOTIFICARE PRIVIND TRANSPARENŢA
VEZI TOATĂ CONFERINȚA AICI: