Alegătorii din SUA votează zilele acestea pentru Camera Reprezentanţilor şi Senat. Este un duel acerb între republicani şi democraţi pentru locuri în Congresul SUA. Cum afectează, însă, alegerile de la jumătate de mandat România?
DC News l-a contactat pe analistul de politică Ştefan Popescu, pentru a face lumină asupra implicaţiilor pe care alegerile de la jumătatea mandatului (n.r. Midterms) le au în România, dar şi în Europa.
"Indiferent de rezultat, vom avea o Americă mult mai focalizată pe problemele interne. Oricare ar fi rezultatul, fie că democraţii obţin numai controlul Camerei Reprezentaţilor, fie că se produce scenariul cel mai negativ pentru administraţia Trump, adică un Congres complet câştigat de democraţi, va urma o luptă politică şi mai ascuţită în perspectiva alegerilor de peste doi ani. Atunci, miza este Casa Alba, succesorul lui Donald Trump, perenitatea curentului MAGA, dar şi controlul asupra Partidului Republican.
De cealaltă parte (n.r. în tabăra democrată), aşteptările sunt foarte mari. Cei 4 ani de preşedinţie ai lui Joe Biden au fost un intermezzo, pentru că el s-a aflat în umbra lui Donald Trump, a avut o preşedinţie puternic contestată şi a mai fost şi obligat să cedeze ştafeta în plină campanie electorală pentru realegere.
Cu alte cuvinte, este o luptă politică ce are conotaţii existenţiale, dar şi care va face ca America să fie mult mai puţin dispusă să se investească în misiuni externe, în proiecţia puterii sale pe harta lumii", a declarat Ştefan Popescu în exclusivitate pentru DC News.
Anunţul ambasadorului SUA la NATO, reamintit
Ştefan Popescu a adus aminte şi de declaraţiile ambasadorului SUA la NATO, care le-a transmis aliaţilor europeni să aibă răbdare, pentru că SUA nu poate satisface în timp scurt cerinţele în ceea ce priveşte înarmarea.
"Să nu uităm că vorbim de o Americă care astăzi este în criză industrială. Ambasadorul Statelor Unite la NATO, aflat acum două săptămâni și ceva la Forumul Securității de la Varșovia, i-a sfătuit pe aliați să se înarmeze cu răbdare, pentru că America trebuie să prioritizeze propriile comenzi și nu are capacitatea de a satisface în timp scurt și nevoile aliaților.
Vorbim, astfel, de o Americă cu o agendă externă tot mai complexă, fie că vorbim de competiţia cu China, de relaţia cu Rusia sau de conflictul din Orientul Mijlociu, care nu are pentru moment o cale de rezolvare", a mai spus analistul.
Retrage Donald Trump trupele americane din Europa?
Voci din NATO se tem că, în cazul unei înfrângeri în alegerile la jumătatea mandatului, Donald Trump ar putea apăsa şi mai tare pedala retragerii trupelor americane din unele ţări europene, lucru despre care se vorbeşte deja de câţiva ani.
Ştefan Popescu spune, însă, că nu ar fi forba de o retragere, ci mai degrabă de o redimensionare.
"Retragerea de trupe și schimbarea strategiei față de Europa este o chestiune bipartizană. Un membru foarte influent al Comisiei de Informații din Camera Reprezentanților, Jim Himes, membru al Partidului Democrat, care a participat la Forumul Securității de la Varșovia, a declarat că şi dacă ar fi un președinte democrat la Casa Albă se vor schimba numai retorica și metoda, dar strategia va rămâne neschimbată.
Cu alte cuvinte, cred că America va continua redimensionarea, nu retragerea din Europa, pentru că observăm că America își consolidează prezența în alte regiuni ale Europei. În Groenlanda vorbim de o consolidare a prezenței americane, în Polonia la fel, în Finlanda la fel. Statele Baltice, deși sfătuite de subsecretarul de stat pentru planificare politică și strategii din Departamentul Apărării să fie mai moderate față de Rusia, totuși se regăsesc în legea apărării votată de Congres la finele anului trecut și în strategia de apărare. Grecia, de asemenea, a fost definită explicit de secretarul de stat Marco Rubio, în timpul unei vizite recente la Atena, drept pilon al prezenței americane în regiune. Deci, Statele Unite ale Americii nu părăsesc teatrul european, nu se retrag de peste tot și operează cu ierarhizări", a mai spus el.
România nu a ajuns pe lista priorităţilor pentru SUA
În ciuda faptului că este statul NATO cu cea mai lungă graniţă cu conflictul din Ucraina, România nu a reuşit să intre pe lista priorităţilor în agenda europeană a SUA, spune Ştefan Popescu.
"Observăm totuși, cu toată bunăvoința, că România nu a reușit să se afle în zona priorităților de pe agenda europeană a Statelor Unite ale Americii.
Observăm că lucrurile legate de Ucraina sunt discutate cu țări nordice și scandinave care, în mod obiectiv, sunt interesate de universul lor regional mai întâi și mult mai puțin de Marea Neagră. Deci, cu alte cuvinte, țara care suportă cele mai mari costuri strategice ale războiului din Ucraina, țara NATO mă refer, care este România, nu a fost asociată la discuțiile purtate la Oslo, de pildă. S-au asociat două țări, Norvegia și Finlanda, care nu sunt țări de la Marea Neagră, în condițiile în care noi vorbim de un conflict care are loc la Marea Neagră. Pentru că, din câte știu de la geografia continentelor din clasa a VII-a, Ucraina are ieșire la Marea Neagră, nu are ieșire la Marea Baltică și cu atât mai puțin la Arctica", a mai precizat analistul.