CCR dezbate, astăzi, sesizările formulate cu privire la noua lege ANI.
Noua lege ANI intră astăzi în dezbatere, la CCR. Actul normativ este atacat la Curtea Constituțională a României de 27 de senatori USR și PNL, printr-o sesizare comună, dar și într-o acțiune separată, de către președintele Nicușor Dan.
Amendamentul Fritz
Pe de o parte avem așa-zisul ”amendament Fritz” introdus de PSD în noua lege ANI, din a doua încercare. Acesta prevede că "persoanelor faţă de care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese şi pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicţiei prevăzute de lege, calculat de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a hotărârii judecătoreşti, le încetează de drept funcţia, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi".
Aici vorbim despre retroactivitatea legii. În România, regula de bază este neretroactivitatea, respectiv o lege nouă se aplică doar situațiilor care se întâmplă după intrarea ei în vigoare.
PSD a introdus însă acest amendament care vizează la persoanele găsite în incompatibilitate sau în conflict de interese anterior intrării în viigoare a noii legi. Senatorul PNL, Daniel Fenechiu, puncta, în timpul dezbaterilor: ”Nu vreau sa politizez discuția. Riscul nu este să fie neconstituțională, ci să pierdem jalonul din PNRR. Vă rog, dacă aveți mandat, să renunțați la alineatul doi. Articolul 2 încalcă grav Constituția. Nu pot spune că sunt avocatul lui Fritz, dar ăsta e un amendament pentru Fritz. Cum putem convinge că nu a fost o lege pentru Fritz?”.
Amendamentul Grădinaru
Al doilea amendament controversat este cel introdus de AUR care prevede extinderea obligaţiei de completare şi depunere a declaraţiilor de avere şi de interese, sintagma ”persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”.
În acest context, președintele Nicușor Dan, în sesizarea depusă la CCR, acuză că, prin conţinutul său normativ, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale:
”Cele două texte extind obligaţia de completare şi depunere a declaraţiilor de avere şi de interese de la titularul funcţiei publice la "soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi", sub sancţiunea contravenţională prevăzută la articolul II punctul 21. Prima deficienţă ţine de claritatea normei: legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv - durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică - pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei. Nu sunt reglementate nici ipoteza relaţiei începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relaţiei, nici situaţia relaţiilor succesive. Sub aspectul previzibilităţii conduitei, aceasta contravine articolul 1 alineat (3) şi alineat (5) din Constituţie, care impun ca legea să fie clară şi accesibilă, astfel încât destinatarul să îşi poată adapta comportamentul”.
Citește aici: Nicușor Dan a contestat Legea ANI la CCR
Avocatul Toni Neacșu puncta, după sesizarea depusă de PNL și USR, că aceasta ”vizează doar aspecte punctuale, anumite articole, iar nu procedura de adoptare a legii sau critici privind legea în întregul ei. Asta înseamnă că, daca CCR se grăbește, nu există risc major ca legea, chiar dacă ar urma să se întoarcă pentru un timp scurt la Parlament pentru modificare, să nu poată intra în vigoare până la 31 august. Pe fond, cred că de mult CCR nu a mai avut obiecții de neconstituționalitate atât de ușor de rezolvat”.
PNL și USR au votat noua legea ANI în contextul dat de PNRR. De această lege, precum și de legea salarizării, depind banii din PNRR, tranșa de 770 de milioane de euro. Ca să-i primească, România trebuie să îndeplinească aceste două condiții până la sfârșitul lunii august.