Fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a vorbit despre situația cu care se confruntă toți crescătorii de ovine din Uniunea Europeană, care nu pot să valorifice lâna oilor pentru că este considerată deșeu.
Problema a fost pusă pe agendă, recent, într-un interviu la DC News, de Georgiana Teodorescu. Europarlamentarul AUR a precizat că, la nivel european, lâna naturală este considerată deșeu și nu poate fi procesată și transformată în articole vestimentare.
„Lâna oilor este catalogată în momentul de față, la nivel european, ca fiind deșeu. Deci, ciobanii care au oi nu au voie să proceseze acea lână. Pentru ei e costisitor să ia lâna și să o neutralizeze. Nu au voie să o bage la textile“, a precizat Georgiana Teodorescu.
„Crescătorii de oi se chinuie ori să o ardă, ori să o îngroape, pentru că îi costă foarte mult neutralizarea lânii. În loc să facă bani. Pe vremuri, când un crescător de oi vindea lâna, își cumpăra o Dacie. Acum trebuie să vândă o Dacie ca să scape de lâna oilor pe care nu o mai poate folosi“, a mai punctat Georgiana Teodorescu.
Europarlamentarul a mai precizat că, recent, s-a cerut Comisiei Europene să „revizuiască regulamentul și statutul lânii, astfel încât aceasta să fie considerată din nou materie primă“, a zis europarlamentul ECR.
CITEȘTE ȘI - Pesta micilor rumegătoare: România riscă să piardă cumpărătorii externi dacă interdicția continuă / video
Petre Daea: Pe vremuri, cu lâna de la 500 de oi îți cumpărai un ARO
L-am contactat pe Petre Daea, fost ministru al Agriculturii, pentru a-i cere un punct de vedere privitor la etichetarea lânii drept deșeu. El a explicat, în exclusivitate pentru DC News, că lâna oilor este un produs nobil ce poate fi folosit atât în vestimentație, cât și în construcții.
„O prostie mai mare ca asta nu poate exista. Lâna nu este deșeu, ci un produs foarte valoros care a intrat în procesare peste tot în lume. În urmă cu câțiva ani, lâna se valorifica inclusiv în construcții, existau antreprenori care și-au îndreptat atenția către procesarea lânii, știindu-se că avem 35.000 de tone de lână. Este un produs.
Nu trebuie să ne gândim prea mult să înțelegem că înainte de 1989, cine avea 500 de oi, cu lâna de la ele cumpăra un ARO. Cei mai valoroși oameni din agricultură erau legumicultorii, care aveau piață de desfacere, și crescătorii de ovine, pentru că puteau să valorifice lâna, dar și brânza și laptele“, a spus Petre Daea.
Mai mult decât atât, potrivit fostului ministru, crescătorii români de ovine se confruntă cu situații dificile din cauza faptului că lâna este greu de ars.
„De ars e mai greu, pentru că lâna nu are decât un singur dușman, molia, care acționează doar când lâna este uscată“, a spus Petre Daea.
Lâna brută, considerată la fel ca un deșeu organic
Producția de lână din România reprezintă un paradox economic semnificativ în zootehnia actuală, în ciuda faptului că țara se situează printre liderii europeni la numărul de ovine. Din cauza orientării majore a fermierilor către producția de carne și lapte, lâna obținută are o fibră mai grosieră, mai puțin potrivită pentru industria textilă de îmbrăcăminte. În lipsa unui lanț național organizat de colectare, sortare și primă prelucrare, costurile aferente tunsului depășesc frecvent valoarea de vânzare a lânii, iar crescătorii se trezesc în imposibilitatea de a-și valorifica producția direct din fermă.
Sursa principală a acestei blocaje rezidă în reglementările stricte ale Uniunii Europene, care încadrează lâna brută, neprocesată, în categoria subproduselor de origine animală de risc minim (categoria 3). Din motive de siguranță sanitar-veterinară și de prevenire a răspândirii bolilor la animale, lâna netratată este tratată legislativ similar unui deșeu organic. Prin urmare, aceasta nu poate fi introdusă direct în circuitul economic sau procesată liber fără parcurgerea unor etape riguroase de spălare și dezinfectare termică în instalații industriale strict autorizate.
Fără o infrastructură modernă de spălare și prelucrare la nivel local, resursele considerabile de lâna din România rămân blocate în această încadrare de deșeu. Deși la nivel teoretic lâna oferă oportunități excelente în domenii alternative - precum fabricarea izolațiilor ecologice pentru construcții sau producția de îngrășăminte organice -, valorificarea ei necesită investiții mari în fabrici de procesare capabile să respecte normele europene. Până la dezvoltarea acestor capacități industriale, lâna continuă să reprezinte o problemă de gestiune pentru fermieri, în loc să fie o resursă sustenabilă și profitabilă.
Mai jos, interviul de la DC News în care europarlamentarul Georgiana Teodorescu vorbește despre lâna românească.