Istoria recentă a deciziilor catastrofale din energie se suprapune perfect cu perioadele în care vocile critice din Parlament și mediul academic au fost reduse la tăcere prin dosare penale artificiale. Iulian Iancu, unul dintre cei mai mari experți în energie din România, dezvăluie mecanismele prin care justiția a fost folosită ca armă politică pentru a forța cedarea pieței energetice către interese externe.
De ce nu a existat o opoziție fermă a statului român în momentele cheie ale liberalizărilor haotice și ale privatizărilor controversate? Pentru că oricine încerca să apere consumatorul intern era etichetat drept „dușman al poporului” sau „agent rus”. La Interviurile DC News, invitatul lui Bogdan Chirieac, Iulian Iancu rupe tăcerea asupra culiselor judiciare din mandatele lui Traian Băsescu și Klaus Iohannis.
Iulian Iancu analizează modul în care pârghiile judiciare au fost utilizate sistematic pentru a deschide calea unor interese comerciale transnaționale:
„Oamenii care au mai reprezentat demn și corect țara aceasta au fost ușor înlăturați. Pârghiile de înlăturare au fost inclusiv cele din justiție. A prelua statul român și a-i tăia imunitatea... prima redută a fost justiția. Aduceți-vă aminte că în 2006 trebuia neapărat impusă doamna Monica Macovei ca ministru al Justiției. Ce s-a întâmplat atunci? S-au schimbat codurile. A fost prima schimbare, 2006. De la acel moment a început utilizarea Justiției, judecătorilor și procurorilor ca instrumente de atingere a unor ținte de natură politică și, vezi Doamne, de implementare a unor măsuri pe care cei de aici din România nu prea le înțelegeau și trebuia să-i convingem cumva. Și convingerea a fost prin dosare penale”, spune expertul la DC News.
Mecanismul ar fi fost desăvârșit în deceniul următor sub comanda binomului politic-securitate, mai susține Iulian Iancu.
„Ele au fost duse la desăvârșire în perioada președintelui Iohannis, când acel domn Coldea, care își asumase faptul că ni-l impusese pe Klaus Werner Iohannis, a început dosariada. Au fost luați oameni care n-aveau nicio legătură cu fenomenul infracțional sau cu dosarele în care erau aruncați, dar ei deranjau din punct de vedere al implementării unor măsuri care de fiecare dată erau împotriva acestei țări”, adaugă specialistul în energie.
Cazul personal: „În decembrie m-am opus liberalizării, în ianuarie eram în dosarul lui Greblă”
Fostul deputat detaliază represaliile la care a fost supus când a încercat să oprească liberalizarea gazelor în plină iarnă.
„Eu nu vă vorbesc la modul general, vă vorbesc de mine! În decembrie 2014 mă opun liberalizării de la 1 ianuarie în plină iarnă, când era firesc că nimeni nu va suporta o asemenea creștere și că va fi o lovitură îngrozitoare la populație și la economie. În 20 ianuarie eram băgat în dosarul lui Greblă, dosar care și așa a fost artificial în totalitate. Dar ce treabă aveam eu? Cum v-ar fi luat pe dumneavoastră să vă lipească în dosarul, nu știu, Pfizer, așa m-a luat pe mine și m-a cuplat în dosarul lui Greblă. S-a închis, mi-a dat neînceperea urmăririi penale, dar eu timp de nouă luni de zile eram pe locul cinci dintre cei mai penali oameni din această țară și KGB-ist în același timp”, explică Iulian Iancu.
Timpul a dovedit însă cine a apărat cu adevărat România.
„Spuneau că demersul meu nu l-am făcut pentru populația României, ci în favoarea Rusiei, că Rusia mi-a cerut să nu se investească în sectorul energetic și mai ales în producția din Marea Neagră. Vedeți, acum s-a scurs timpul. Timpul este cel mai înțelept în a ne revela adevărul: au ajuns să producă, ce fac cu gazele? Le contractează în afara României. Adică, ceea ce eu atenționam atunci, atenție, trebuie ca aceste gaze să fie comercializate pe piața românească pentru că dacă astăzi dați drumul la lege, mâine vor semna contractele! Unul din ei a doua zi a semnat contractul și toată cantitatea lui pleacă în afara pieței românești prin contracte directe.
Este o problemă de viață, este o problemă de securitate națională. Este un subiect de responsabilitate maximă. Indiferent de modul de gestiune din prezent, el trebuie să rămână în topul agendei politice românești. Întâi energie și după aceea discutăm orice altceva”, a mai spus Iulian Iancu.
„Sper foarte mult ca strigătul dumneavoastră să ajungă în cele mai înalte cabinete de decizie din această țară. Mă gândesc, în primul rând, la președintele Nicușor Dan. În altă parte nu am încredere, trebuie să mărturisesc și lucrul acesta. Poate că mai sunt și alte structuri în România care sunt interesate. Situația este critică”, a precizat Bogdan Chirieac.