Polonia are o influență mult mai mare în instituțiile europene decât România, deși ambele state au un rol important pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene. Fostul ambasador al României la Varșovia, Ovidiu Dranga, explică pentru DCNews unde a greșit Bucureștiul și ce a făcut diferit Polonia pentru a ajunge să aibă o voce mai puternică la Bruxelles. Declarațiile vin într-un moment în care scena politică poloneză este din nou în centrul atenției europene, pe fondul conflictului instituțional dintre președintele Karol Nawrocki și guvernul condus de Donald Tusk.
Polonia traversează o nouă etapă tensionată a disputei privind controlul Tribunalului Constituțional. Șapte judecători aleși de Parlament au intrat în sediul instituției, iar judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a anunțat suspendarea președintelui Tribunalului, Bogdan Swieczkowski și preluarea conducerii. Președintele Karol Nawrocki a revenit de urgență din Senegal, a mers la sediul instituției și a acuzat o preluare forțată a unei instituții constituționale. Premierul Donald Tusk a apărat demersurile guvernului și a susținut că acestea urmăresc restabilirea statului de drept.
Dincolo de această confruntare politică, Polonia continuă să fie unul dintre statele importante ale Europei Centrale și de Est, iar poziția sa în dezbaterile europene este mult mai vizibilă decât cea a României. Ovidiu Dranga consideră că diferența are legătură inclusiv cu modul în care Bucureștiul și-a construit strategia europeană după aderarea din 2007.
Ovidiu Dranga: "Polonia a făcut ceva diferit, noi am greșit”
„Polonia a făcut ceva diferit, noi am greșit. O spun cu toată răspunderea, deși există foarte mult spațiu pentru nuanțări. Aș începe cu greșeala noastră: greșeala noastră a fost că nu ne-am stabilit de la bun început niște repere. Eu am sugerat la începutul anului 2007 elaborarea unei strategii postaderare care ne-ar fi ajutat să 'navigăm' în Uniunea Europeană, noul context pe care îl presupunea apartenența la UE. Acest lucru nu s-a materializat, din păcate, pentru că au fost mai multe obstacole, mai degrabă de înțelegere a complexității UE și a nevoii noastre de a avea elemente de ghidaj.
Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult nici ulterior și iată-ne, ne aflăm acum la 20 de ani după aderare, într-o poziție destul de inconfortabilă, pentru că nu reușim să traducem în influență reală ponderea noastră demografică și economică la nivelul Uniunii Europene. Suntem una dintre cele mai importante și relevante țări de pe flancul estic al NATO și UE, suntem o țară cu o contribuție importantă la economia UE, dar nu reușim să transformăm această pondere, repet, în suficientă influență la Bruxelles. Probabil și din motive care țin de alcătuirea noastră internă în ceea ce privește afacerile europene. Eu cred că afacerile europene țin de sfera afacerilor interne, nu de sfera relațiilor externe. După părerea mea, departamentul care se ocupă de coordonare și de afaceri europene ar trebui subordonat prim-ministrului. Poate de acolo vin anumite sincope, anumite dificultăți în asigurarea coordonării interinstituționale pe afaceri europene și, uneori, lipsa noastră de aplomb în promovarea intereselor naționale de o manieră profesionistă la Bruxelles”, a declarat Ovidiu Dranga.
"Nu am reușit să asimilăm nici după 20 de ani condiția de membru UE”
Fostul ambasador consideră că o altă problemă ține de modul în care România se raportează la Uniunea Europeană. În opinia sa, Bucureștiul nu a reușit să depășească nici după două decenii de la aderare mentalitatea unui stat care privește deciziile europene ca pe niște cerințe venite din exterior, deși România participă la procesul de negociere și la adoptarea acestora.
„Sunt și alte explicații: nu mi se pare în regulă că nu am reușit să asimilăm nici după 20 de ani de apartenență condiția de membru UE. Când spun 'noi', mă gândesc și la clasa politică și la experți, chiar la unii experți cu o anumită vizibilitate. Noi spunem mereu 'UE ne cere', 'noi și voi', 'relațiile noastre cu UE' și așa mai departe, ca și cum noi n-am fi țară membră, ceea ce este profund greșit, dar denotă, pe de o parte, un deficit de înțelegere, iar pe de altă parte, o anumită incapacitate de a ne mobiliza pentru a naviga într-un sistem extrem de sofisticat, în care se negociază permanent fiecare poziție și fiecare euro”, a mai spus Ovidiu Dranga.