CIA ar fi avertizat aliații europeni că Rusia pregătește posibile atacuri sub steag fals în Polonia și țările baltice, în contextul unor noi operațiuni hibride și de sabotaj în regiune.
Federația Rusă pregătește noi lovituri împotriva statelor de pe flancul estic, mai ales împotriva Poloniei și a statelor baltice. Avertismentul vine din partea CIA, dar și din partea serviciilor europene, potrivit Bloomberg. Obiectivul principal este intimidarea statelor care ajută Ucraina. CIA ar fi atras atenția asupra scenariilor ce implică sabotaj la infrastructură sau atacuri sub steag fals.
Un oficial guvernamental european, care a dorit să-și păstreze anonimatul, citat de Bloomberg, a declarat că Moscova vrea să răspândească teamă în cadrul unei operațiuni informaționale. Totodată, este luat în clacul și scenariul în care Rusia vrea să creeze impresia că dorește o intensificare a atacurilor în Europa, pentru a intimida și a determina capitalele europene să renunțe la sprijinul pentru Kiev. Acesta a mai delcarat că nu există dovezi că Rusia pregătește un atac convențional sau o invazie.
Kremlinul a amenințat de mai multe ori statele baltice, susținând că Ucraina le-ar folosi teritoriul pentru lansarea dronelor militare. Mai mult, ambasadorul Rusiei la ONU a avertizat Letonia că "apartenența la NATO nu vă va proteja de represalii". Acesta a completat amenințarea spunând "coordonatele centrelor de decizie din Letonia sunt bine cunoscute".
Nu există indicii care să ateste că țările baltice ar fi ajutat Ucraina să lanseze drone militare de pe teritoriul lor. Doar în unele cazuri, dronele care au fost deviate prin bruiaj au pătruns în teritoriul lor și au creat daune.
"Cea mai mare îngrijorare în acest moment este legată de o serie de operațiuni de sabotaj", a declarat Seth Jones, fost oficial al Pentagonului cu o vastă experiență în operațiuni speciale americane, în prezent la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. "De la asasinate la drone sau rachete ajunse accidental, 'omuleți verzi' care operează în statele baltice sau în apropierea acestora și până la explozii la diferite obiective".
Un test pentru europeni
Avertismentele vin după ce un avion de marfă al companiei DHL a fost nevoit să anuleze aterizarea pe aeroportul din Leipzig, ciocnindu-se apoi de un obiect necunoscut în aer, în timp ce se îndepărta de aeroport. Ulterior, aeronava a aterizat în siguranță în altă parte.
O echipă antiteroristă a preluat ancheta. Anchetatorii au declarat că "o dronă care transporta un dispozitiv exploziv necunoscut a fost zărită de un angajat al aeroportului în zona de securitate a zonei de operaţiuni de marfă, lângă pista de sud".
Ulterior, ”un al doilea obiect zburător neidentificat, suspectat a fi o dronă, s-a ciocnit cu un avion de marfă după ce acesta decolase din nou, în urma închiderii anterioare a pistei. Au fost constatate avarii minore la aeronavă după ce aceasta a aterizat la Hanovra" au mai precizat anchetatorii.
Aeroportul din estul Germaniei are un rol militar important, fiind un nod de transport pentru mărfuri militare, inclusiv pentru forțele germane și aliții NATO. În plus, funcționează ca bază pentru compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.
"Unul dintre mesajele sau efectele pe care ar putea încerca să le obțină printr-un asemenea incident este: 'Nu vă puneți cu noi'”, a declarat locotenent-colonelul Thilo Geiger, cercetător specializat în război hibrid la Institutul pentru Cercetarea Păcii și Politicii de Securitate din Hamburg, comentând incidentul cu drona. "'Preocupați-vă de interesele naționale ale Germaniei și încetați să vă mai preocupați de vecinii voștri'".
Kievul a inițiat mai multe atacuri cu drone în adâncul teritoriului Rusiei, respectiv deasupra unor rafinării de petrol. Statele membre ale NATO, la summitul din iulie de la Ankara, au decis să ofere Ucrainei un ajutor militar consistent. Astfel, administrația condusă de Volodimir Zelenski va primi 80 de miliarde de dolari și "cel puțin un nivel echivalent" în 2027.
Atacuri sub steag fals
Robertas Kaunas, ministrul lituanian al Apărării, susține că Federația Rusă dorește un nou tip de victorie în regiune, după ce nu a reușit să îndeplinească "operațiunea militară specială" în Ucraina. Potrivit acestuia, Moscova vede statele baltice și Polonia drept potențiale ținte.
Radoslaw Sikorski, ministrul polonez de externe, a declarat în trecut că Federația Rusă ar putea desfășura o operațiune „sub steag fals” care implică drone fabricate în Ucraina. Mai mult, cinci persoane sunt judecate în prezent în Lituania pentru organizarea, în 2024, a unor atacuri în numele serviciului rus de informații militare.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins avertismentele privind posibile atacuri rusești, calificându-le drept „povești de groază” menite să justifice desfășurarea unor mijloace militare NATO în statele baltice, potrivit agenției ruse de stat Tass.
De la începutul războiului, cercetătorii afirmă că Moscova și-a mărit acțiunile împotriva Europei. Rapoartele prezintă situația potrivit cărora numărul atacurilor hibride rusești din regiune a crescut de patru ori în perioada 2022-2023. Apoi, s-a triplat între 2023 și 2024. Comisia Helsinki a SUA a identificat aproape 150 de operațiuni hibride desfășurate în țări NATO și posibil legate de Rusia între februarie 2022 și noiembrie 2024.
Țările NATO de la granița cu Rusia își securizează barajele, centralele și rețelele de gaze din cauza unui posibil sabotaj
În nord-estul Europei, statele NATO aflate la granița cu Rusia trec la măsuri de securitate fără precedent pentru protejarea infrastructurii energetice și strategice. Avertismentele privind posibile acte de sabotaj și operațiuni sub „steag fals” au amplificat tensiunile.
"Nu suntem naivi, vedem informaţiile, citim printre rânduri şi ne facem temele", a declarat pentru Reuters ministrul lituanian al apărării, Robertas Kaunas.
El personal, premierul Letoniei, precum şi patru responsabili ai serviciilor de informaţii şi ai marilor companii din regiune au prezentat agenţiei de presă citate noi detalii ale evaluărilor serviciilor secrete şi au descris măsurile luate pentru a proteja infrastructurile ca răspuns la aceste ameninţări.
"Creştem securitatea infrastructurilor noastre critice, facem schimb constant de informaţii cu serviciile noastre secrete cu privire la paşii de urmat", a indicat Kaunas.
Luna trecută, Lituania a desfăşurat armata în sprijinul poliţiei pentru a asigura securitatea terminalului său de import de gaz natural lichefiat, terminalului de produse petroliere, unei legături electrice cheie cu Polonia şi centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompare Kruonis.
"Transmitem un semnal clar că, dacă va fi nevoie, ne vom apăra", a declarat Kaunas.
Letonia a întărit măsurile de securitate în jurul tuturor infrastructurilor critice, inclusiv a barajului de pe râul Daugava, lângă capitala Riga, şi a instalaţiei subterane de stocare a gazelor de la Incukalns, a declarat premierul Andris Kulbergs într-un interviu acordat agenţiei Reuters. "O ameninţare hibridă potenţială este mai probabilă decât înainte", a estimat el.
Moscova susţine că Occidentul, din "rusofobie", o acuză în mod regulat de acte maligne fără a prezenta dovezi. NATO şi ambasada Rusiei la Vilnius (capitala Lituaniei) nu au răspuns deocamdată la solicitările de comentarii din partea Reuters.
Polonia ia măsuri pentru protejarea infrastructurii energetice și nucleare
În Polonia, gigantul petrolier şi gazier Orlen analizează rute alternative de import de gaze naturale, în cazul în care cele obişnuite ar fi compromise, a declarat o persoană familiarizată cu activitatea companiei.
Orlen importă 80% din gazul ţării prin terminalul de gaz natural lichefiat din Swinoujscie, situat pe coasta Mării Balice, şi printr-o conductă submarină venind din Norvegia. Gaz-System, operatorul infrastructurii, acţionează sub o "vigilenţă sporită", a declarat o altă sursă familiarizată direct cu situaţia. Orlen a refuzat să comenteze detaliile măsurilor preventive. Un purtător de cuvânt al Gaz-System a declarat că societatea monitorizează situaţia geopolitică şi reacţionează în mod corespunzător.
Compania de stat care se ocupă de construirea primei centrale nucleare din Polonia, Polskie Elektrownie Jadrowe, a declarat că au apărut documente falsificate ale companiei menite să semene confuzie în rândul părţilor interesate şi că urmele duc până undeva "la est de Polonia".
Compania desfăşoară o anchetă împreună cu serviciile speciale şi forţele de ordine şi monitorizează orice risc de sabotaj sau alte ameninţări împotriva şantierului planificat, a declarat purtătorul de cuvânt Marcin Skolimowski.
Operatorul reţelei electrice din Polonia şi o ramură a armatei au început, în luna iulie, să întărească măsurile de securitate în jurul unei linii de transport de energie electrică către Ucraina, care contribuie la stabilizarea reţelei electrice a acestei ţări afectate de război, de mult timp ţinta atacurilor din partea Rusiei.
"Aceasta este o zonă în care este necesară o vigilenţă sporită, aşa că folosim toate resursele disponibile", a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al operatorului reţelei, Maciej Wapinski, care se aşteaptă ca armata să contribuie la asigurarea securităţii infrastructurii critice în alte regiuni din estul ţării.
Wojciech Kononczuk, directorul Centrului pentru Studii Orientale (OSW), un organism polonez finanţat de stat, a declarat pentru Reuters că o serie de acuzaţii ruseşti care susţin că statele baltice lucrează pentru Ucraina ar putea pregăti terenul pentru atacuri ruseşti acolo.
El a adăugat că, având în vedere că forţele ruse s-au împotmolit în Ucraina, iar loviturile ucrainene asupra instalaţiilor energetice şi a altor infrastructuri aduc prejudicii economiei ruse, obiectivul Moscovei ar fi să recâştige avantajul.
Mesajul adresat Europei, spune Kononczuk, ar fi că dacă ea nu acceptă cererile Moscovei atunci aceasta va răspândi destabilizare, un pariu riscant bazat pe calculul că în tabăra occidentală nu ar exista voinţa de a riposta, notează Reuters.