Bogdan Matei și Mario De Mezzo sunt de acord: toți sunt de vină pentru criza energetică, dar analistul politic Bogdan Chirieac intervine cu o întrebare-cheie.
Social-democratul Bogdan Matei și liberalul Mario De Mezzo sunt de acord: toți sunt de vină pentru criza energetică. Social-democratul cere renunțarea la acuzații și trecerea la soluții, în timp ce liberalul recunoaște că mai multe guverne și miniștri au avut partea lor de responsabilitate. De Mezzo subliniază că România ar fi fost într-o situație mai bună dacă ar fi investit din timp în baterii de stocare, după modelul Bulgariei. În replică, analistul politic Bogdan Chirieac avertizează că asumarea greșelilor după producerea efectelor nu este suficientă, iar nota de plată este suportată de cetățeni.
Bogdan Matei și Mario De Mezzo, de acord că toți sunt de vină
Bogdan Matei (PSD) a susținut că actuala criză energetică nu ar trebui transformată într-un schimb de acuzații între partide, ci într-un moment de asumare și colaborare. Acesta a afirmat că "toți putem să ne apărăm partidul acum, dar nu cred că ajută pe nimeni" și că, "în ciuda a tot ceea ce s-a întâmplat, trebuie să vedem ceea ce putem să facem astăzi împreună pentru România". Totodată, social-democratul a spus că "lumea s-a săturat de lozincile cu aprinsul și stinsul luminii", subliniind că "certurile dintre noi nu ajută pe nimeni", iar "toți suntem de vină". "Vă ajută cu ceva dacă spunem că am greșit noi? Hai să începem să facem ceva", a adăugat acesta.
”Au fost mult mai deștepți ca noi”
La rândul său, primarul PNL al municipiului Slatina, Mario De Mezzo, a admis că responsabilitatea pentru situația din sectorul energetic este împărțită între mai multe guverne și miniștri. "Și eu admit față de dumneavoastră că toți miniștrii Energiei ar fi putut face ceva mai bine, încă de când a preluat Orban", a declarat acesta. De Mezzo a atras atenția că România ar fi fost într-o poziție mai bună dacă ar fi investit din timp în capacitățile de stocare a energiei: "Dacă aveam baterii de stocare, precum bulgarii, azi nu am fi fost aici. Au fost mult mai deștepți ca noi". El a avertizat și că asumarea greșelilor după producerea efectelor nu mai este suficientă: "Și dacă spui 'îmi pare rău', să știți că de multe ori o spui prea târziu în politica din România. Din păcate ruptura între PSD și PNL este prea mare".
”Parcă suntem la emisiunea 'Iartă-mă'. Pardon cu capul spart sau cum?”
Analistul politic Bogdan Chirieac a intervenit: ”Cetățeanul de rând ce are de spus despre toate acestea? Parcă suntem la emisiunea 'Iartă-mă'. Pardon cu capul spart sau cum? Se iau toți după un model al meu, doamna Clotilde Armand de la 'ai mei', de la USR, care întrebată de ce la autostrada Bechtel a încasat nu știu câte zeci de milioane prin firma pe care dânsa o gestiona a spus: 'Je regrette' (n.r. "Îmi pare rău"). Cu asta a închis o problemă de câteva zeci de milioane de euro plătite de statul român. Vă pare rău, dar ce măsuri se iau? Încă de la momentul în care domnul Veștea a fost nominalizat și a acceptat, ruptura a devenit cu greu de reparat. Acum domnul Bolojan ne sparge nouă capetele pe cearta voastră, cu toată dragostea. Cetățeanul de rând este cu capul spart, pentru că el plătește la pompa de benzină, la curent, lui îi se taie curentul seara și așa mai departe. Cum vi se pare că atunci când domnul Bolojan a aflat despre criza asta, că a vorbit despre ATR-uri, despre Transelectrica, a complicat și mai mult procesul birocratic prin care se dau autorizații pentru eoliene, stocare și parcuri de stocare? S-a mai inventat o hârtie de care este foarte greu să treci", a punctat Bogdan Chirieac, la RomâniaTV.
Operațiunea de scufundare a barjelor în Dunăre. Prima a fost inundată. Ce urmează - FOTO
Primele două dintre cele patru barje care vor redirecționa o parte din debitul Dunării către brațul Dunărea Veche sunt scufundate controlat, vineri, 7 august, în cadrul intervenției de urgență a autorităților care încearcă să asigure alimentarea cu apă de răcire a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, pentru evitarea necesității închiderii și a celui de-al doilea reactor.
După ce două zile la rând scufundarea celor patru barje destinate redirecționării unei părți din debitul Dunării către brațul Dunărea Veche pentru asigurarea alimentarii cu apă de răcire a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost amânată, astăzi autoritățile au reluat operațiunea. Barjele au fost încărcate ieri cu tone de piatră, iar scufundarea lor se va face treptat, una câte una.
Potrivit ultimelor informații, în acest moment este inundată prima barjă, prin pompare. Apoi, aceasta va fi scufundată controlat. Aceeași procedură va fi aplicată și celei de-a doua barje. Potrivit reprezentanților Apelor Române, scufundarea unei barje durează în jur de 3-4 ore.
Alte două barje sunt deja poziționate în linie, la aproximativ 300 de metri distanță de primele, dar acesta vor fi scufundate în cursul zilei de mâine, potrivit autorităților.
De ce operațiunea de scufundare a barjelor a fost amânată de două ori
Operațiunea de scufundare a barjelor care vor redirecționa o parte din debitul Dunării către brațul Dunărea Veche este una complicată. Ea a fost amânată două zile consecutiv din cauza curenților foarte puternici din zona de confluență a brațelor Dunării.
De altfel, și astăzi operațiunea a înregistrat întârzieri de mai multe ore. Experții au făcut numeroase măsurători pentru a se asigura că scufundarea barjelor poate fi făcută în siguranță.
Scufundarea barjelor nu rezolvă definitiv problemele de la Centrala Cernavodă
Deși operațiunea de scufundare a celor patru barje este una importantă, aceasta nu rezolvă definitv problemele de la Centrala Cernavodă, ci doar ne dă mai mult timp.
De altfel, autoritățile au avertizat deja că intervenția reprezintă o soluție de avarie, nu o soluție salvatoare a reactorului 2 de care depinde acum păstrarea în funcțiune a centralei, în contextul în care reactorul 1 este deja oprit. S-ar putea câștiga aproximativ două până la patru zile de apă pentru centrala nucleară, în condițiile în care debitul Dunării a atins valori minime istorice.
Ce se întâmplă cu debitul Dunării
Apele Române au anunțat că debitul Dunării la intrarea în țară este vineri, 7 august, de 1.400 mc/s (un nou minim istoric) și se va menține la această valoare pe parcursul întregii săptămâni, debitele intrând într-o perioadă de staționare până miercuri, 12 august.
"Începând cu data de 13 august, debitul Dunării va crește și va ajunge la 1450 mc/s cu 50 mc/s mai mult decât în perioada precedentă.
La Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut cu încă 2 cm față de ziua precedentă. În prezent, nivelul este de -218 cm (același nivel ca în data de 3 august). Acest lucru înseamnă că au fost câștigate cel puțin 4 zile.
De asemenea, potrivit prognozei reactualizate a Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, acesta este estimat să ajungă la -230 cm în data de 13 august și se va menține staționar. Acest lucru înseamnă că în 6 zile va scădea cu 10 cm pe zi, ceea ce înseamnă în medie cu 1-2 cm/zi. Dacă ne raportăm la intervalul anterior de prognoză (3 august), când debitul Dunării indica în data de 9 august un nivel de -233 cm, reconfirmăm faptul că autoritățile au reușit să câștige prin eforturile de până acum (dislocarea stâncii efectuate de Forțele Armate Române și operațiunile de dragaj realizate de AFDJ) alte câteva zile importante pentru menținerea debitelor minime necesare funcționării CNE Cernavodă.
Administrația Națională „Apele Române” monitorizează permanent evoluția situației hidrologice și, împreună cu toate instituțiile implicate, continuă implementarea măsurilor tehnice necesare pentru diminuarea efectelor generate de nivelurile excepțional de scăzute ale Dunării" se arată într-un comunicat emis de Apele Române.
Risc de blackout în România? Ce spune Transelectrica
Transelectrica anunță că nu există risc de pană majoră de curent în România, în contextul actualei crize energetice, cuzată de scăderea debitului Dunării și riscul închiderii complete a centralei nucleare de la Cernavodă.
Compania a transmis, printr-un comunicat de presă, că nivelul actual de risc privind funcţionarea sigură a Sistemului Energetic Naţional şi continuitatea alimentării cu energie electrică este gestionat astfel încât să nu existe riscul unei avarii majore, iar măsurile voluntare de consum responsabil şi-au demonstrat eficienţa în menţinerea echilibrului SEN în ultimele zile.
"În contextul condiţiilor excepţionale generate de seceta severă, care afectează Sistemul Electroenergetic Naţional, precum şi sistemele electroenergetice din regiune, într-o manieră fără precedent din perspectiva operării, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA menţine funcţionarea în siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional, prin aplicarea măsurilor operative necesare, monitorizarea permanentă a parametrilor de funcţionare, coordonarea în timp real a sistemului şi colaborarea continuă cu toate instituţiile relevante şi entităţile implicate, precum şi cu toţi operatorii de transport şi sistem din regiune şi din Europa. În pofida stresului operaţional la care este suspus Sistemul Electroenergetic Naţional, în condiţiile actuale, nivelul actual de risc privind funcţionarea sigură a sistemului şi continuitatea alimentării cu energie electrică este gestionat astfel încât să nu existe riscul unei avarii majore", se menţionează într-un comunicat al companiei.