Posibila victorie a extremei drepte în Franța ridică întrebări privind direcția pe care o va urma țara în raport cu războiul din Ucraina și NATO. Mark Rutte a transmis un mesaj.
Alianţa Nord-Atlantică va rămâne "unită" şi "puternică" indiferent de rezultatul alegerilor prezidenţiale programate pentru primăvara anului viitor în Franţa, a declarat joi secretarul general al NATO, Mark Rutte, relatează AFP.
"Alegerile din Franţa vor avea loc curând (...) şi, încă o dată, indiferent de rezultat, NATO va fi acolo, va rămâne unită, va rămâne puternică", a afirmat el în timpul unei dezbateri la Berlin, alături de ministrul german de externe Johann Wadephul.
"Am toată încrederea că, indiferent cine va fi ales la fiecare scrutin, va menţine cursul asupra elementelor cheie - investiţii în apărare, să se asigure că Ucraina nu pierde acest război" şi că va avea o poziţie puternică înainte de orice posibile negocieri de pace, a adăugat el.
Posibilitatea unei victorii a extremei drepte în alegerile prezidenţiale din Franţa îi îngrijorează pe aliaţii NATO, mulţi dintre aceştia temându-se, printre altele, de un sprijin mai redus al Franţei pentru Ucraina aflată în război şi de o poziţie mai conciliantă faţă de Kremlin.
Întrebat despre ameninţarea reprezentată de Rusia, Rutte a avertizat împotriva oricărei "naivităţi".
"Nu putem fi naivi în privinţa asta. Vă rog, ştiu că vor fi mereu oameni care va vor spune: 'Oh, dacă aţi putea sta de vorbă cu Putin'. Aceasta este o problemă pe termen lung. Există o ameninţare. Nu putem fi naivi", a declarat oficialul olandez, conform Agerpres.
A fost stabilită data alegerilor prezidenţiale din Franţa
Guvernul francez a stabilit data alegerilor prezidenţiale. Emmanuel Macron îşi termină al doilea mandat de preşedinte şi nu mai poate candida.
Al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, de pe 2 mai 2027, va avea loc la doar o zi după marşul tradiţional al sindicaliştilor, care are loc pe 1 mai. Astfel, în 2027 liderii politici nu vor putea face declaraţii care să influenţeze votanţii, fiind vorba de ziua premergătoare votului.
Bruno Retailleau, liderul partidului conservator Les Republicains, a spus că alegerea datelor "nu a fost neutră" şi a transmis că Guvernul a adoptat un calendar care avantajează stânga politică. Guvernul Franţei a respins acuzaţiile.
Decizia a fost oficializată miercuri de Consiliul Miniştrilor.
Marine Le Pen a sperat că poate candida pentru a patra oară la alegerile prezidenţiale, dar o curte de apel i-a menţinut verdictul de vinovăţie pentru deturnare de fonduri UE. Situația legată de participarea sa în cursa prezidențială rămâne neclară. În ciuda deciziei, președinta partidului Rassemblement National (RN, antiimigraţie, eurosceptic), Marine Le Pen, este în fruntea preferințelor electorale pentru alegereile prezidenţiale din Franţa, potrivit a două sondaje.
Până la primul tur de pe data 18 aprilie 2027 se pot întâmpla multe, iar cele două institute de sondare precizează că rezultatele prezentate nu sunt o prognoză, ci o 'fotografie' a intenţiilor actuale de vot ale electoratului francez.
Ambele sondaje sunt realizate de Ifop pentru postul LCI şi cotidianul Le Figaro, şi de Toluna Harris Interactive pentru posturile M6 şi RTL, o dau câștigătoare pe Le Pen atât în turul întâi cât şi în cel final de pe data de 2 mai, la fel cum o creditau şi majoritatea sondajelor înainte de pronunţarea verdictului.
Sondaje făcute după ce Marine Le Pen a anunțat că va candida la prezidențiale
Cele două sondaje au fost efectuate după ce lidera veterană a RN a transmis că va candida la viitoarele alegeri prezidenţiale, în urma hotărârii curţii de apel care a găsit-o vinovată de utilizarea abuzivă de fonduri UE pentru a plăti personalul partidului.
În sondajul Ifop, Le Pen conduce cu 36% din intenţiile de vot, în creştere faţă de sondajele din lunile anterioare care o creditau cu 32-34%.
Niciunul dintre contracandidaţii prezumtivi nu ar obţine peste 19% din voturi. Celelalte sondaje au arătat rezultate asemănătoare.
În turul decisiv, ambele sondaje publicate joi o dau învingătoare pe Marine Le Pen. În sondajul Harris Interactive, victoria cea mai strânsă ar fi împotriva fostului prim-ministru Edouard Philippe, un candidat de centru-dreapta, care are un scor de 49%, la o diferenţă aflată în marja de eroare a sondajului.
În ambele sondaje, Gabriel Attal, un alt fost prim-ministru sub preşedinţia lui Emmanuel Macron, este creditat cu 45% din intenţiile de vot în turul decisiv, în timp ce, dacă adversarul lui Le Pen ar fi Jean-Luc Melenchon (Franţa Nesupusă), acesta ar obţine doar circa o treime din voturi.
Reacţionând la ultimele două sondaje, liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, vede în Marine Le Pen un 'candidat formidabil'.
Marine Le Pen a contestat în apel sentinţa primită. Când se dă verdictul final
Marine Le Pen a contestat în apel sentinţa primită, iar Curtea de Casaţie, cea mai înaltă instanţă, a declarat că îşi propune să dea un verdict final înainte de alegeri.
Un alt sondaj, făcut de institutul Elabe pentru BFM TV, a subliniat câteva din provocările cu care se va confrunta Le Pen. Şapte din zece respondenţi nu au fost de acord cu declaraţiile ei potrivit cărora este nevinovată. Şi, chiar dacă o majoritate largă a votanţilor RN îi susţin decizia de a candida, 32% sunt de părere contrară.
Extrema dreaptă franceză şi-a mărit avansul în intenţiile de vot exprimate pentru alegerile prezidenţiale din 2027, în timp ce stânga a înregistrat creşteri uşoare, iar susţinătorii lui Macron au scăzut vertiginos.
Sondajul, publicat de BFMTV, arată că atât candidata extremei drepte a Adunării Naţionale (RN), Marine Le Pen, cât şi Jordan Bardella, conduc cu peste o treime din voturi într-un ipotetic prim tur al alegerilor prezidenţiale.
În cazul în care descalificarea sa va fi menţinută şi confirmată de Curtea Supremă, RN a confirmat deja că Bardella va fi candidatul partidului.
Sondajul mai indică că atât Le Pen, cât şi Bardella au câştigat patru puncte procentuale în ceea ce priveşte intenţia de vot, comparativ cu ultimul sondaj realizat de acelaşi institut în aprilie.