Doar câțiva zeci de kilometri desparte Chișinăul de raionul (nr. – echivalentul județului în România) Dubăsari, de pe malul stâng al Nistrului, pe teritoriul separatistei Transnistrii. Aici, zeci de elevi fac sacrificii pentru a continua să învețe în limba română.
Trecând Nistrul, în spatele punctelor de control ale soldaților transnistreni și ale tancurilor nelipsite de steagurile Rusiei, se regăsește drama a 8 școli cu predare în limba română.
Un exemplu l-am întâlnit în Doroțcaia, un sat din raionul Dubăsari de pe teritoriul Transnistriei, dar care în timpul războiului din 1992 a luptat alături de Republica Moldova și al cărui teritoriu este administrat de Chișinău.
Alungați din propriul teritoriu
În satul Doroțcaia activează liceul cu grafie latină Liceul ”Ștefan cel Mare și Sfânt”, alungat de Tiraspol din orașul Grigoriopol. Autoritățile responsabile de învățământ din Tiraspol și cele locale din Grigoriopol, sub pretextul că școala cu predare în limba română nu a obținut licență de predare în baza grafiei latine, i-au suspendat activitatea.
Pentru că profesorii și părinții s-au opus subordonării ministerului Educației de la Tiraspol și au refuzat predarea în limba ”moldovenească” cu alfabet chirilic, școala a fost nevoită să părăsească orașul Grigoriopol și să se mute în satul Droțcaia în 2002.
La poarta liceului din Doroțcaia așteaptă trei autobuze. De mai bine de 15 ani elevii care refuză să renunțe la limba română sunt nevoiți să parcurcă peste 30 de kilometri zilnic până în Doroțcaia, unde cursurile se țin până seara la ora 19:00.
Directoarea Liceului ”Ștefan cel Mare și Sfânt” ne-a mărturisit dificultățile pe care le înfruntă de atâția ani: ”Am fost alungați de pe teritoriile noastre din Grigoriopol”, a precizat Eleonora Cercavschi în exclusivitate pentru DC News.
”Situația este foarte grea. Este dificil în special pentru elevii mai mici. Singura vină pe care am avut-o este că am refuzat să ne lepădăm de limba românească. Din păcate numărul elevilor este în scădere. Tot mai mulți părinți au reticiențe să își trimită copiii la școlile cu predare în grafia latină”, a mai precizat Eleonora Cercavschi.
În prezent aproximativ 140 de elevi străbat zilnic peste 30 de kilometri, trec zona vamală a milițiilor transnistrene din autoproclamata și așa-zisa Republică Moldovenească Nistreană (Tranisnistria) până în Doroțcaia, unde învață în schimbul doi.
Situația este una foarte dificilă și pentru absolvenții școlilor cu predare în limba română din Transnistria, întrucât ”elevii care au terminat școala în liceele subordonate de Chișinău nu sunt angajați în câmpul muncii din Transnistria”, a mai precizat directoarea Liceului ”Ștefan cel Mare”, Eleonora Cercavschi.
În ceea ce privește finanțarea transportului și salariile profesorilor, acestea sunt susținute de Chișinău. Eleonora Cercavschi a mărturisit pentru DC News că nu are niciun reproș pentru guvernul Republicii Moldova și Ministerul Educației în ceea ce privește finanțarea și implicarea. Mai mult, sprijin pentru liceul cu predare în limba română din Tranisnistria vine și din partea României și a platformei unionise Acțiunea 2012, care a donat numeroase manuale.
Focuri de armă în clase și strategia Tiraspolului
Provocările miliției în școlile cu predare în grafie latină din Transnistria sunt în scădere, ele având loc cu precădere la 1 septembrie când în Republica Moldova este inaugurat un nou an școlar. Provocările implică în genere interzicerea arborării steagului și intonării imnului național.
Reducerea abuzurilor se datorează strategiei de la Tiraspol care percepe o chirie exorbitantă școlilor cu predare în limba română de pe teritoriul separatist și, care, datorită numărului în scădere al elevilor, cauzat de teama tot mai mare a părinților, preferă să le lase să se stingă singure.
Dar nu de puține ori, abuzurile afectează grav din punct de vedere psihologic copiii care învață în grafia latină. Ele ating situații sensibile și tensionate, de la descinderi ale milițiilor transnistrene în clase și controlul abuziv la sânge al elevilor, până la focuri de armă. În anii '90, în liceul din Grigoriopol milițiile transnistrene au intrat în clase unde au tras focuri de armă în tablele pe care se scria în limba română. Totul sub ochii copiilor.
Situația școlilor cu predare în limba română, problemă stringentă în abordarea conflictului
Din punct de vedere social, situația Liceului ”Ștefan cel Mare și Sfânt” rămâne o problemă stringentă în abordarea conflictului din Transnistria. Chișinăul a atras în repetate rânduri atenția Tiraspolului asupra acțiunilor împotriva școlilor cu predare în limba română, dar din păcate, autoritățile locale se opun tuturor propunerilor venite din partea Republicii Moldova.
Dar chiar și așa, alungați din propriul oraș cum este cazul liceului din Doroțcaia unde elevii străbat zeci de kilometri zilnic, sau alte instituții care sunt nevoite să achite sume exorbitante pentru chirie, precum școlile aflate pe teritoriul controlat de separatiști, și înfruntând tot mai greu situația la care se adaugă abuzurile regimului din Tiraspol, școlile cu predare în grafia latină refuză să se stingă.
”Cultura este al doilea cel mai solid teritoriu al țării” spunea George Călinescu, citat care îi întâmpină zilnic pe copiii care învață în liceul ”Ștefan cel Mare”, cu predare în limba română, din Doroțcaia, aflat pe teritoriul Transnistriei.
Proiectul „Dosarele conflictului transnistrean. Soluții pentru dezvoltarea societății pe cele două maluri ale Nistrului” este finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) și implementat cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
