Traian Băsescu, o nouă declarație de presă

Președintele Traian Băsescu face, miercuri, la ora 18:30, o nouă declarație de presă. 

Președintele Traian Băsescu face noi declarații de presă, miercuri. DC News vă transmite principalele declarații ale președintelui în format live text. 

"Președintele României, domnul Traian Băsescu, va avea miercuri, 23 iulie a.c., următorul program public: ora 18.30, Palatul Cotroceni, Sala de conferințe - declarație de presă", este anunțul Administrației Prezidențiale. 

Iată declarațiile președintelui: 

- Vreau să afirm că reducerea CAS este una bună însă nu pot să nu am rezerve legate de sustenabilitatea măsurii. Mare parte din cele ce le-am mai spus o să le repet, dar aceasta este motivația pentru care am trimis legea la Parlament. Nu am intervenit pe textul legii, ci doar am pus sub semnul întrebării oportunitatea ca motivație de lipsă se sustenabilitate a măsurii; 

- Deși am solicitat un document de la Guvern din care sa rezulte cum poate fi susținută reducerea CAS, nu am primit nici un document. În scrisoarea transmisă Parlamentului amintesc că mai avem două obligații asumate prin tratate internationale: obligații asumate prin Tratatul Fiscal și ca efect al adoptării acestei legi s-a generat și obligatia de a ajunge în 2015 la un deficit structural de -1% din PIB ceea ce va însemna un deficit de circa 1,5-1,4% pe bugetul general consolidat. 

- Asta înseamnă că, pentru a nu reduce cheltuielile cu personalul și de investiții, Guvernul ar trebui sa aibă o creștere de 5-6 miliarde lei, care s-ar adaugă la cele prilejuite de scăderea CAS Avem apoi obligația de a acordă un buget de 2% pentru Apărare. Nu știu dacă guvernul va atinge 2% din PIB, dar o creștere de măcar 0,3-0.5% din PIB tot trebuie facută, ceea ce înseamnă încă 2 miliarde lei. Dacă le adăugam la cele 11 miliarde lei care provin din MTO (sau, ca sa inteleaga premierul, MTO - pronuntat in engleza - n.red.), ne trebuie anul viitor 13 miliarde lei în plus. Constatăm că anul trecut Guvernul a facut 3 rectificări negative din cauza nerealizarii încasărilor. Sigur, premierul nu întelege economia și compara anii între ei. Anul acesta, pe primele 6 luni, deficitul de încasări e de circa 2,4 miliarde lei, deci premierul trebuie sa faca obligatoriu o rectificare negativă. 

- Mă tem că poveștile pe care le spune când nu e de față cu mine, ci doar cu doamna ministru de Finanțe

- Un alt element care m-a făcut să întorc legea către Parlament, dincolo de obligațiile internaționale certe pe care le avem, e legat de modul în care s-au realizat investițiile pe anul acesta. Față de alocația bugetară, pe primele 6 luni de la investiții s-au tăiat 22-25%. Iar efectul s-a văzut în creșterea șomajului. Nu am pretenția ca la nivelul Executivului să se înțeleagă ce înseamnă creșterea șomajului. La discuții mi-au spus că s-au creat 78.000 de locuri de muncă. Bieții oameni din Guvern trebuie să înțeleagă că nu te uiți doar la locuri create, ci și la cele pierdute. 

- Oricine se uita pe Eurostat vede creșterea șomajului în luna mai de la 7,1% la 7,3%. A fost un alt motiv pentru care am trimis legea înapoi. O creștere a șomajului înseamnă diminuarea veniturilor în fondul de pensii. 

- În fine, dacă privim la absorția fondurilor UE, cifrele de anul trecut cu care se laudă Guvernul Ponta (mai sunt facturi încă nedecontate de anul trecut de 1 mld euro) sunt pe proiecte realizate de Guvernul Boc. Ei nu au reușit să semneze nici un proiect nou. În schimb, constat că au trimis facturi de 2,79% din valoarea fondurilor de coeziune. Asta înseamnă o creștere de 33% la 36% a valorii facturilor trimise la decontare. Foarte puțin. Este un alt element care mi-a arătat că Guvernul nu e suficient pregatit să creeze locuri de muncă prin utilizarea fondurilor UE.

- Pentru mine, nu e o dispută cu Guvernul. Si eu aș fi vrut ca înainte de alegeri să promulg o lege care sa reducă fiscalitatea. Pentru mine e o problema de conștiință. Rămâne anul 2015 ca populația să suporte consecințele, iar Guvernul nu are soluții viabile. 

- Vă mai dau un element extrem de important: România cere aliaților să disloce nave în Marea Neagră, să disloce avioane, iar asta înseamnă pentru aliați costuri suplimentare. Nu poți să ceri altora costuri suplimentare când tu nu îți respecti propriile angajamente. E clar că anul viitor trebuie sa avem o creștere importantă a bugetului Apărării, iar situația regională nu ne permite să nu ne apropiem de 2% la Apărare.

- Primul risc al promulgarii era depășirea deficitului structural și al bugetului general consolidat. Ar fi putut avea ca efect întreruperea acordului cu FMI, CE și BM. Noi am semnat un tratat, noi ne asumăm deficite scăzute. O întrerupere a acordului cu FMI atrage automat suspendarea mecanismului de Top-Up, respectiv cele 10 puncte procentuale adăugate la cofinanțarea europeană. Adică în loc de 5% cofinanțare, ar trebui să suportăm 15% cofinanțare la proiecte europene.

- Un alt risc este fragilizarea sustenabilității fondului de pensii. Vă spun că am trăit zile când am constatat că nu aveam de unde să luam bani pentru pensii. Nu vreau sa spun, Doamne ferește, că nu sunt bani de pensii, dar crește riscul. Este un deficit structural, or, bătălia oricărei țări responsabile este pentru reducerea deficitelor structurale. Deficitele structurale au efecte pe perioade lungi și trebuie absorbite planificat, astfel ca de la an la an să reduci deficitul la fondul de pensii.

- Un alt risc, dacă aș fi promulgat legea, este legat de creșterea taxelor. Și aici văd că variante creșterea taxelor pe proprietate, pe automobile, creșterea cotei unice. Toate aceste riscuri sunt cu și/sau. Depinde cât de mare e creșterea deficitului. 

- Un alt risc ar fi reducerea si mai puternica a investițiilor susținute din bugetul de stat, ceea ce duce la reducerea numărului de locuri de muncă.

- Eu văd o soluție: soluția corecta mi se pare ca Guvernul să discute soluții cu FMI și Comisia Europeană pentru compensarea excedentului de deficit creat la fondul de pensii. Asta ar preveni întreruperea acordului cu FMI. Trebuie așteptat sa vedem cum arata noul Cod Fiscal și, cel mai important, CAS ar trebui aplicat numai după ce se face bugetul anului 2015, și dacă se constată că putem reduce CAS, să o facem. Daca nu, nu. 

- Nu văd de ce această graba care pune sub risc și credibilitatea României, și acordul cu FMI, și pierderea top-up de 10%. Să aștepte misiunea FMI/CE cu care pot proba și poate cu argumentele aduse de premier ieri îi convinge pe cei de la FMI. Vâzând pe sintezele de presa ce argumente a adus Guvernul ieri, vă spun ca nu pot fi făcute presupuneri: presupun că o sa obțin mai mulți bani din legea insolvenței, presupun ca voi colecta mai bine... Presupunerile de mai bună colectare sunt doar presupuneri în capul unor oamnei care nu înțeleg că nici o organizație financiară nu acceptă astfel de argumente, ci doar argumente precise.

- Se poate reduce CAS și de la 1 ianuarie: se rescrie Codul Fiscal - proiectul vieții doamnei ministru, apare bugetul pentru 2015 și poate se găsesc soluții. E o pozitie care vizează responsabilitatea față de țara asta pe care eu am mai văzut-o o dată în situația de a nu exista bani pentru pensii și salarii. 

Nu vreau sa vad tara in aceasta situatie nici din afara Cotroceniului, pentru ca stiu cit sufera populatia

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
YesMy