"Vrem să existe o corelare între termenele de plată și plata clawback, nu putem plăti în avans și să ne încasăm banii de la stat la un an, iar formula de calcul să fie legată de vânzările fiecărei companii în parte. De asemenea, ca să nu mai dispară, pentru medicamentele sub 10 lei să nu se plătească taxa", a declarat pentru Dragoș Damian. Președintele ARPGM susține că taxa ar trebui plătită pentru "propria performanță, nu pentru a altora", întrucât producătorii nu-și pot permite asemenea investiții. El a arătat că numai pentru primele trimestre din 2012, cota clawback a ajuns la 33% din cifra de afaceri.
Potrivit lui Damian, clawback-ul nu a moderat consumul, ci a continuat să-l crească, aducând bani în plus la sănătate. Cu toate acestea, nu se știe dacă banii au fost folosiți tot pentru medicamente.
"În alte state europene, clawback-ul este introdus de mai mulți ani și este un mecanism care moderează creșterea pieței, nu este ca în România, nu este o modalitate de a acoperi un deficit financiar. Cum poți să implementezi mecanisme de control, dacă tu, ca stat, îți plătești furnizorii la un an?", a conchis Damian.
Sistemul clawback prevede ca toți producătorii de medicamente să contribuie la finanțarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% și 11% din veniturile realizate din vânzari.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
