Într-un interviu exclusiv pentru DC News, Ancuța Manea, cercetător la Administrația Națională de Meteorologie, a vorbit despre Ștefania Mărcineanu, femeia care a reușit să însămânțeze norii la începutul secolului trecut:
„O personalitate feminină din istoria meteorologiei românești este Ștefania Mărăcineanu. Ea nu a lucrat efectiv în meteorologie, însă a făcut studii cu privire la radioactivitate. Studiile acestea le-a desfășurat în Franța, în laboratorul soților Curie. Are și doctoratul obținut tot în Franța și în decursul acestor studii pe care le-a realizat, a remarcat faptul că expunerea la soare a substanțelor radioactive a condus la apariția unor condiții specifice apariției precipitațiilor, dacă nu chiar la apariția precipitațiilor. În principiu, apariția condițiilor pentru precipitații.
Aceste experimente radioactive le-a desfășurat în perioada 1925-1929 și a făcut aceste observații și experimente cu săruri radioactive care au fost lansate din avion. În momentul în care observa nori joși, un prieten cu care lucra se urca în avion și injecta norii cu aceste săruri radioactive. Experimentele s-au desfășurat în Bărăgan și Moldova“, a precizat Ancuța Manea.
„Practic, e ce face acum sistemul anti-grindină, doar că nu folosește aceleași substanțe“, a punctat Val Vîlcu.
„Da, acela e pentru a disipa grelonul de grindină.“, a adăugat Ancuța Manea.
„Și la Campionatul Mondial de Fotbal din Rusia a fost folosită o tehnică de genul acesta pentru a se asigura că nu plouă“, a completat jurnalistul Val Vîlcu.
„Nu știam de acest lucru. Ideea era că a realizat foarte multe studii în privința radioactivității și, printre altele, a vrut să facă și o astfel de aplicație practică, dar în cele din urmă, toată această activitate de însămânțare a norilor nu a mai continuat. Din ceea ce am citit, în Moldova, la unul dintre aceste experimente s-ar fi creat ploi prea abundente.“, a mai spus Cercetătoarea ANM.
„Adică ar fi putut să fie o speculație în presă?“, a întrebat Val Vîlcu.
„Da, exact, nu știu sigur dacă însămânțarea respectivă poate fi legată de norul acela sau el oricum ar fi dat acele cantități de precipitații. Ideea e că a fost o pionieră pentru momentul acela de timp. Cercetarea pe care a făcut-o a fost una foarte importantă și am vrut să menționez și activitatea făcută în domeniul meteorologiei, nu doar al fizicii.“, a conchis Ancuța Manea.
„Comoara istorică“ de la ANM. Ancuța Manea, cercetător: O realizare extraordinară a lui Ștefan Hepites
Ancuța Manea, cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie, a vorbit și despre „comoara istorică“ pe care o deține instituția unde profesează, ca urmare a muncii fizicianului și meteorologului Ștefan C. Hepites.
„Informațiile pe care le-am recuperat până în momentul de față ne spun că, la nivelul anului 1884, pe teritoriul Regatului României existau 3 stații meteorologice și 10 posturi pluviometrice, deși anumite stații sunt menționate chiar de Hepites că ar fi existat sporadic pe teritoriul Regatului, dar nu a putut să facă recuperarea acestor informații. Existau București-Filaret, Brăila și Sulina.
În ceea ce privește partea aflată sub Imperiul Asutro-Ungar, a rezultat că existau 37 de puncte de numărare. Aș putea să enumăr Arad, Bistrița, Târgu Mureș, Brașov, Ocna Șugatag. După 10 ani de activitate, în 1895, rețeaua din Regat ajunsese la 340 de puncte de măsurare care cuprindeau atât stații meteorologice de diferite categorii, cât și posturi pluviometrice. Deci, munca lui Hepites s-a concretizat și în sporirea extraordinar de mare a punctelor de colectare (...)“, a precizat, la DC News, Ancuța Manea, cercetător științific la Administrația Națională te Meteorologie (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
