Cercetătorii de la NASA supraveghează îndeaproape robotul Curiosity, care ar trebui să ajungă, luni, pe Marte, de unde ar trebui să culeagă dovezi ale existenţei - în prezent sau în trecut - vieţii pe această planetă.
Robotul Curiosity este aşteptat să ajungă pe Marte la ora 5.31 GMT, la finalul unei călătorii de peste opt luni. Acest proiect i-a costat pe cei de la Agenţia Spaţială Americană 2,5 miliarde de dolari. "Marte este bună cu noi. Cred că o să avem condiţii bune la aterizare" , a declarat Ashwin Vasavada, unul dintre oamenii de ştiinţă care se ocupă cu această călătorie.Acesta a mai declarat că o furtună recentă de praf tocmai s-a potolit, lăsând loc "unui nor de nisip care nu poate face rău".
Lansat pe 26 noiembrie 2011, de la baza spaţială Cape Canaveral din Florida, Curiosity, dispozitivul de explorare spaţială cel mai greu (900 kilograme) şi cel mai sofisticat trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, va atinge solul marţian pe 6 august, în jurul orei 05.31 GMT, în apropiere de muntele Sharp, care are o altitudine de peste 5.000 de metri, în craterul Gale, după ce a parcurs o distanţă de 570 de milioane de kilometri. Conform coordonatorilor misiunii, spre deosebire de sondele spaţiale precedente, Curiosity este prea greu pentru ca impactul cu solul să poată fi amortizat cu ajutorul unor saci cu aer.Astfel,inginerii de la NASA şi cei de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena au conceput un fel de "macara" echipată cu rachete cu propulsie inversată care vor porni în ultimele secunde ale coborârii, cu scopul de a depune cu delicateţe pe suprafaţa marţiană uriaşul robot de mărimea unei maşini."Ne pregătim de câţiva ani pentru o sosire reuşită a lui Curiosity şi totul pare să se prezinte în condiţii bune", a adăugat Dave Lavery, coordonatorul misiunii de la centrul NASA din Washington. "Însă intrarea în atmosfera marţiană şi coborârea pe planeta roşie includ întotdeauna riscuri, iar din acest punct de vedere succesul nu este garantat", a avertizat el. Din punct de vedere statistic, rata de reuşită este mai mică de 40%.
După ce va ateriza, robotul va preleva eşantioane din solul marţian. Aceste eşantioane vor fi transferate în interiorul robotului pentru ca instrumentele de la bordul său să analizeze şi să identifice compuşii minerali şi chimici. Însă mici fragmente de teflon ar putea să se amestece cu eşantioanele de roci marţiene, riscând astfel să falsifice rezultatele analizelor.Curiosity, care cântăreşte 900 de kilograme, este de două ori mai lung şi de cinci ori mai greu decât precedenţii roboţi trimişi pe Marte, Spirit şi Opportunity, şi este echipat cu 10 instrumente ştiinţifice. Robotul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de înaltă definiţie şi un dispozitiv cu laser care îi permite să analizeze ţintele aflate la o distanţă de până la şapte metri.De asemenea, Curiosity va măsura şi radiaţiile care pot să afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune şi de o staţie meteo.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
