Remuz Borza a analizat, în exclusivitate pentru DCNews, efectele măsurilor fiscale luate de Guvernul Bolojan, punctând care sunt plusurile și minusurile ajustărilor implementate de guvernanți.

Remus Borza a subliniat că un aspect bun rezultat în măsurilor luate de Guvernul Bolojan este creșterea PIB-ului nominal în 2025, chiar dacă inflația a afectat puterea de cumpărare. Totuși, Executivul rămâne cu un alt mare set de probleme.

2025 vs. 2024

„Vedem că măsurile de fiscalitate nu sunt cele mai bune, din păcate. Avem execuția bugetară, la 12 luni, publicată zilele acestea de către Ministerul de Finanțe. Sunt și lucruri bune, și lucruri mai puțin bune, depinde. Dacă mergem pe propaganda oficială, vedem doar jumătatea plină a paharului - un discurs triumfalist, optimist -, dar e bine să avem o abordare mai realistă, să vedem și cealaltă jumătate.

Să încercăm, prin comparație, să ne uităm la 2024 vs. 2025 și să vedem ce e cu plus și ce e cu minus. Cu plus, o bilă albă, avem o creștere a PIB-ului nominal de la 1759 mld. de lei la 1909 mld. de lei. Asta și ca efect al inflației, care e deja o bilă neagră: 9,7% inflația în 2025 față de 5,1% în 2024. Aproape s-a dublat, a fost o creștere galopantă a inflației, pe care o simțim în propriul buzunar, a erodat puterea de cumpărare.

Deficitul bugetar: da, putem admite, cu toate criticile, speculațiile și coafările din decembrie, că avem un deficit bugetar cu 1% mai mic decât în 2024. Adică un 7,67% în 2025 vs. 8,65% în 2024 - asta pe metoda cash. Și pe ESA va fi un 8,4% în 2025 vs. 9,3% în 2024. Nominal, deficitul bugetar înseamnă 146 mld. de lei în 2025 față de 152 mld. de lei în 2024. Adică o diferență insesizabilă de 6 mld. de lei, foarte puțin.

Ce înseamnă un deficit atât de mare, chiar 8,4% pe ESA sau 7,6 pe cash? Înseamnă un efort foarte mare din partea statului de a finanța acest deficit. Pe lângă acest deficit de 150 mld. de lei, trebuie să mai finanțăm și o parte din datoria publică, ceea ce înseamnă un necesar de finanțare de peste 250 mld. de lei, pe care-l finanțăm prin împrumuturi, doar că la costuri din ce în ce mai mari. Și aici avem, iarăși, o bilă neagră. Costul cu dobânzile, în 2025, a fost mai mare cu 14 mld. decât în 2024. A ajuns la 50 mld. de lei vs. 36 mld. lei în 2024. Anul trecut, am plătit 10 mld. de euro doar dobânzi”, a explicat Borza, în exclusivitate pentru DCNews.

Borza: Noi nu suntem nici Italia, nici Grecia - nouă nu o să ne șteargă nimeni niciun cent

„În ultimii 20 de ani, am plătit peste 65 mld. de euro la dobânzi. Am ajuns, la 31 decembrie 2025, la o datorie publică nominală de 1270 mld. de lei. Enorm de mult! La 1 ianuarie 2020, la debutul pandemiei, aveam 373 mld. lei datorie, deci s-a triplat datoria publică, în cinci ani, ajungând la peste 60% din PIB. Sigur, mulți au 100-120% din PIB, precum Italia sau Grecia. Dar noi nu suntem nici Italia, nici Grecia - nouă nu o să ne șteargă nimeni niciun cent.

În acest ritm, vom ajunge, anul viitor, la 300 mld. euro datorie publică. Practic, ne condamnăm copiii și nepoții la sărăcie, pentru că eu nu văd, la modul realist, de unde să plătim atâta bănet, în condițiile în care nu mai avem economie, industrie. O altă bilă neagră e deficitul de balanță comercială - sigur, e în ușoară scădere în 2025 față de 2024, dar asta înseamnă 600 de milioane de euro. În 2025, am închis cu un deficit de balanță comercială de 33 mld. euron vs. 33,6 mld. euro în 2024. E insesizabilă scăderea. Importăm masiv, de peste 90 mld. euro. Avem un deficit pe balanța comercială de 4 mld. euro la produse agroalimentare, lucruri pe care am putea să le producem în România, în mod normal.

Avem un potențial agricol extraordinar, dar prea puțin finanțat și valorificat. În timp ce Olanda are 1.100.000 ha teren arabil. România are de 12 ori mai mult. Noi finanțăm agricultura cu 6,5 mld. de euro. Olanda cu 23 mld. de euro. Cifra de afaceri generată de Olanda e de 83 mld. de euro, iar în România e de 15 mld. de euro”, a mai explicat Remus Borza, în dialog cu jurnalistul Val Vâlcu, la intreviurile DCNews.