EXCLUSIV De ce pare că prețurile la pompă în România cresc în secunda următoare conflictului. Când vom plăti, cu adevărat, carburanții importați astăzi și cât

Autor: Iulia Horovei

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a analizat, în exclusivitate pentru DCNews, evoluția recentă a prețurilor la carburanți. El a explicat faptul că nivelul de la pompă reflectă un mixt între stocurile cumpărate în trecut și importurile mai noi, iar în lipsa unei legi care să impună un anumit preț, distribuitorii sunt liberi să stabilească tarifele după propriile calcule comerciale. 

Rezerve comerciale vs rezerve strategice 

„Sunt două tipuri de rezerve: cele comerciale și cele strategice. Rezervele strategice, în mod normal, sunt folosite exclusiv într-o situație de criză, atunci când România n-ar mai putea importa din diverse motive țiței și/sau motorină. E de înțeles că Guvernul poate să dispună cum dorește de ele. Nu suntem într-o astfel de situație, ca să nu putem importa. Aduceam o cantitate relativ mică de motorină din zona Emiratelor, deci nu suntem într-o situație de a fi afectați din perspectiva cantităților. Ca atare, folosirea acestor rezerve, în mod normal, nu ar trebui să intre în discuție. Ca atare, ele nu-mi influențează prețul. Chiar dacă există, ele ar trebui folosite din orice alt considerent decât pentru a menține prețul la un anumit nivel, pentru că sunt gândite pentru situații de crize.

Pe de altă parte, sunt rezervele sau stocurile comerciale. Sunt stocuri în diverse faze: faza de descărcare a țițeiului de pe petroliere, faza de prerafinare în rafinării, faza de postrafinare în rafinării, faza de stocare în depozite regionale, faza de stocare la comercianți. Sunt mai multe faze care există. Trebuie să înțelegem că și această rezervă este gândită pentru a asigura un flux continuu și pentru a evita eventuale probleme în lanțul de alimentare, care înseamnă încă o lună jumătate, două luni, către trei luni. De aici șase luni la care făcea referire ministrul Energiei, la un moment dat. În ceea ce privește partea comercială, alimentarea cu produse petroliere sau țiței se face în diverse etape. În general, există o întârziere de până la 4 săptămâni. Asta înseamnă că țițeiul pe care-l cumpăr astăzi, de exemplu, cu 91 de dolari pe baril, o să-l văd la pompă, în mod teoretic vorbind, în 10 aprilie, cu acest preț - cu vreo 9,2-9,3 lei/litru la pompă. 

În același timp, noi cumpărăm și motorină, care ajunge în România între 10-20 de zile. Dacă astăzi cumpăr motorină cu un anumit preț, prețul în momentul de față de 1080 de dolari/tonă, ea va ajunge în 20 martie în România și va avea un preț undeva la 12 lei/litru. Se amestecă - nu o să avem doar motorină sau doar țiței. Se amestecă, se face un mixt. Noi astăzi plătim petrol importat acum o lună - 73 de dolari, motorină cumpărată acum 10 zile cu 962 de dolari/tonă. Și asta mă duce la un 8,4 - 8,5 lei/litru. 

Fiecare comerciant este absolut liber să mărească sau să scadă prețul după cum consideră. Dacă pune la 10 lei și lumea cumpără la 10 lei, nu există o lege în România care să interzică această abordare. Ceea ce există ca posibilitate este ca ANPC și Consiliul Concurenței să facă audituri și să ia stocurile, a intrat - a ieșit și să spună cât ar fi trebuit să fie prețul”, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. 

Plafonarea prețurilor la pompă în Ungaria, „o idee proastă”

De asemenea, Dumitru Chisăliță crede că decizia Ungariei de a plafona prețurile la carburanți „este cea mai proastă idee”: „O astfel de plafonare, în momentul în care tu imporți efectiv mare parte din petrol și țiței înseamnă automat reducerea importurilor, penurie. Nu este absolut deloc recomandat”, a mai punctat acesta.

Citește și: EXCLUSIV În timp ce în România prețul la carburanți a explodat din cauza coflictului din Orientul Mijlociu, în Israel tarifele rămân neschimbate