Mărmureanu ne-a explicat că, dacă o clădire este construită respectându-se raportul între înălțime, structură și tipul solului, aceasta are o posibilitate minimă să se dărâme la un cutremur.
"Orice lucru material în lumea asta are o perioadă proprie fundamentală care se măsoară în secunde. Solul, în funcție de structura sa, are o anumită perioadă fundamentală în funcție de materialul care îl compune. Clădirea trebuie construită cu o perioadă fundamentală mai mare pentru a nu intra în rezonanță. Trebuie să eviți ca cele două valori, ale solului și ale clădirii, să fie egale. Dacă faci clădirea cu o perioadă fundamentală mai mică, riști să se dărâme un perete în timpul cutremurului, iar clădirea să devină mai flexibilă și să îi crească perioada fundamentală, intrând astfel în rezonanță cu cea a solului", a explicat seismologul.
Dacă solul este flexibil, clădirea trebuie să fie rigidă
"Dacă, de exemplu, ai un sol foarte solid din rocă bazaltică, construcția trebuie să fie foarte flexibilă. Dacă și construcția e rigidă intră în rezonanță rapid și se dărâmă. Am văzut la un moment dat că cineva voia să costruiască clădiri de locuințe din oțel în București și l-am sunat. Adică el nu știe că în '77, la Palatul Telefoanelor, care era din oțel, au zburat pereții. Odată ce ai pământ în stratul de sol, faci clădirea din beton ca să poți controla mai bine rezonanța. O clădire poate să aibă și 100 de etaje. Se poate construi și pe mlaștină dacă ai grijă de niște aspecte. Fiecare etaj are 0,1 secunde, perioadă fundamentală. Ai 100 etaje, ai zece secunde perioada fundamentală a clădirii", ne-a mai explicat Mărmureanu.
Orașul în care trebuie construite clădiri înalte
Mărmureanu a făcut referire la orașul cel mai apropiat de zona seismică Vrancea și ne-a povestit un detaliu curios. "În Focșani, de exemplu, trebuie construite case înalte. Cele mici se dărâmă. La cutremurul din '86 singura clădire care a avut de suferit a fost clădirea teatrului. În '40 s-au dărmat aproape toate pentru că erau de mică înălțime. Acolo este în sol o structură de roci dure și clădirile construite trebuie să fie flexibile, adică de la 3 etaje în sus", a declarat Mărmureanu pentru DC News.
Intensitatea este cea care contează
"Magitudinea cutremurului este constantă. Adică cel din 4 martie 1977 a avut 7,4. Cu intensitatea este însă altă poveste. Adică cum se simte cutremurul în diferite puncte din România. Acel cutremur a fost în Moldova de intensitate 7,5-8. La București 8,5 -9,5 iar la Cluj 3. Aceasta este scara Mercali. Intensitatea ține de caracteristicile locale, despre cum este pământul, dacă este argilă sau nisip. Eu am scris o carte, "Cercetări privind hazardul seismic local (Microzonare) a zonei metropolitane București" în care am lucrat alături de fiul meu. La sfârșit sunt trei hărți care explică aceste lucruri", a mai spus directorul onorific INFP pentru DC News.
Greșeala care se face în Capitală
"Eu am lucrat 10 ani să fac o hartă și să identific aceste perioade fundamentale pentru București și zona metropolitană. La noi în cartea construcției nu este obligatoriu să ai și studiul unui inginer structurist care are aceste noțiuni de seismologie și fizica pământului. Nu este suficient arhitectul pentru a proiecta o clădire sigură la cutremur. Contruiesc unii în București case cu programe de structuri din Occident, Italia, Grecia etc. În aceste țări sunt cutremure de suprafață, adică cu perioadă fundamentală mare. Sunt scurte ca durată, de câteva secunde. În Vrancea, cutremurele sunt de până la 140 de secunde, sunt cutremure de adâncime. Este ca o injecție. Dacă o faci rapid, nu o simți", a mai spus renumitul seismolog.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
