EXCLUSIV  Cartea jucată de partide în campanie, ce ascund sloganurile. Sociolog, cu rezultatele sondajelor pe masă!

Vezi și: EXCLUSIV Alianță periculoasă înainte de alegeri. Mișcarea lui Cioloș care elimină România de pe listă

Antisemitismul redevine o problemă în Europa

După mai bine de jumătate de secol de la acțiunile de exterminare în masă a evreilor din Europa, sentimentele ostile ale populației generale față de comunitatea evreiască redevine o problemă, tratată cu maximă seriozitate de către instituțiile europene. În luna decembrie a anului trecut, Consiliul European a adoptat o Declarație privind dezvoltarea unei strategii comune a statelor membre în ceea ce privește lupta împotriva antisemitismului.

Deși ura împotriva evreilor ar fi trebuit să aparțină trecutului (fie și doar din prisma faptului că populația evreiască din Europa este extrem de redusă față de perioada antebelică), jumătate dintre europeni sunt de părere că antisemitismul este și acum o problemă în țara lor (conform unui sondaj de opinie realizat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene în luna decembrie 2018 – EBS 484). Suedezii (81%), francezii (72%) și nemții (66%) sunt care resimt cel mai mult acest lucru, dar probleme legate de antisemitism consideră că au și majoritatea olandezilor, britanicilor, italienilor, belgienilor, austriecilor, ungurilor, danezilor și polonezilor. Mai mult decât atât, suedezii (73%), nemții (61%), olandezii (55%) și francezii (51%) cred că antisemitismul a crescut în țara lor în ultimii cinci ani.

România a fost printre cele mai antisemite țări europene

Doar 23% dintre români consideră că ne confruntăm cu problema urii împotriva evreilor. Cotele reduse ale sentimentului antisemit al românilor poate să nu fie datorate atât unei toleranțe crescute față de străini, cât faptului că populația evreiască din România este de doar 3.271 de persoane, conform datelor recensământului din 2011 (spre deosebire de 756.930 de persoane câte erau în 1930). Situația nu a fost dintotdeauna așa în ceea ce ne privește; Hannah Arendt aprecia, de exemplu, în "Originile totalitarismului" că România a fost cea mai antisemită țară antebelică, iar istoricii consemnează că Mareșalul Antonescu a început acțiunile radicale împotriva evreilor înaintea lui Hitler.

Românii nu îi urăsc pe evrei mai mult decât pe maghiari sau pe țigani

Într-un sondaj realizat în 2017 de către Kantar TNS, la comanda Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", se arată că toleranța românilor față de evrei este cea mai mare față de alte minorități studiate – românii au cea mai mică toleranță față de arabi, ceva mai crescută este toleranța față de romi, maghiari și apoi față de evrei. De altfel, conform acelorași date, evreii din România sunt priviți cu o atitudine destul de neutră: mai mult de jumătate dintre respondenți (56%) consideră că evreii nu sunt o problemă, dar nici un avantaj pentru România.

Românii nu prea au prieteni evrei

Românii se află printre europenii care cred cel mai puțin în creșterea sentimentului antisemit în țara lor în ultimii cinci ani: doar 2% dintre bulgari, 4% dintre polonezi și 6% dintre români și lituanieni percep creșterea antisemitismului. Din contra, suntem țara care crede cel mai mult că antisemitismul a scăzut în același interval de referință (conform spuselor a aproape o treime dintre respondenți). Românii sunt printre cei mai puțini europeni care declară că au prieteni evrei (6%), spre deosebire de 45% dintre suedezi sau 36% dintre francezi. Doar bulgarii (2%) și polonezii (5%) declară că au mai puțini prieteni evrei decât noi.

Pentru români, cea mai importantă problemă legată de antisemitism este profanarea cimitirelor evreiești

Percepția generală a românilor este că problemele legate de antisemitism se manifestă mai ales sub forma profanării cimitirelor evreiești (44%), a atacurilor fizice împotriva evreilor (43%), cu precădere în mediul online, inclusiv pe rețelele online de socializare (42%), la egalitate cu problemele date de exprimarea ostilității și amenințările la adresa evreilor pe stradă sau în alte locuri publice. Alte forme de manifestare a sentimentelor de ură împotriva evreilor sunt grafitti-ul antisemit sau vandalizarea clădirilor ori a instituțiilor evreiești (40%), antisemitismul în școli și universități, respectiv cu antisemitismul din viața politică (tot 40%), în timp ce pe ultimul loc se află negarea Holocaustului și a genocidului împotriva evreilor și antisemitismul în mass media (39%). În general, europenii consideră că, din contra, cele mai mari probleme legate de antisemitism sunt tocmai negarea existenței Holocaustului și a genocidului împotriva evreilor, respectiv antisemitismul în mass media – pe care românii le consideră cel mai puțin pregnante.

Trei din patru români cred că nu sunt bine informați cu privire la cultura evreilor

O mare parte din sentimentul de respingere a populației unei minorități naționale vine din necunoașterea elementelor culturale ale respectivei părți a populației; alteritatea a fost dintotdeauna îndepărtată. Mai mult de două treimi dintre europeni (68%) consideră că populația din țara lor nu este bine informată cu privire la istoria, obiceiurile și practicile evreilor, românii înscriindu-se și ei în media europeană.

Puțini români cunosc faptul că atitudinile antisemite sunt pedepsite prin lege

Țările europene incriminează la nivel formal, sub forma adoptării unor norme de drept, atitudinea antisemită, dar relativ puțini cetățeni știu acest lucru. Doar patru din zece europeni cunosc faptul că există în țara lor o lege care incriminează negarea Holocaustului și ceva mai mulți europeni (șase din zece) spun că în țara lor există o lege care incriminează instigarea la violență sau ură împotriva evreilor. În ambele cazuri, românii se situează sub media europeană: doar o treime din populație știu că există o lege care pedepsește negarea Holocaustului și doar 41% știu că instigarea la violență sau ură împotriva evreilor este incriminată.

Evreii – între "popor ales" și "proscriși" ai istoriei

La nivel informal, ura împotriva evreilor are mai multe resorturi, inclusiv de ordin religios. Înalți clerici catolici acuză evreii că l-ar fi omorât pe Iisus (au ales să îl salveze de la moarte pe Barabas, susținând decizia lui Pilat din Pont de a-l răstigni pe Iisus), mai mulți papi simțindu-se obligați să declare că Biserica catolică îi exonerează pe evrei pentru moartea lui Iisus Hristos. Oscilarea evreilor între ipostaza de "proscriși" și "popor ales" al lui Dumnezeu este departe de a se termina, cu toate eforturile formale ale instituțiilor internaționale, pentru care drepturile omului se aplică fără discriminare de natură etnică, economică sau religioasă.

Pentru români, ura față de străini nu este o resursă a naționalismului

În altă ordine de idei, creșterea sentimentului naționalist în baza sentimentului de ură față de minorități naționale nu este, în cazul românilor, o rețetă de succes pentru crearea unui teren fertil populismului. Deși partidele politice de la noi și-au ales sloganuri de campanie electorală cu accent naționalisto-populist, rămâne de văzut ce alte corzi sensibile pot atinge în conștiința colectivă a românilor pentru a avea câștig cât mai mare în procente în ziua alegerilor pentru Parlamentul European.

NOTĂ: titlul și introducerea aparțin redacției

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News