EXCLUSIV  Procuror șef DNA sinucidere. Mișcarea care l-ar fi SALVAT. Test IGNORAT de toată lumea

D.C. / 15 Martie 2019 / 12:27 Salveaza PDF Comentarii
sinucidere
sinucidere

Fostul șef al DNA Timișoara, Tamas Schiffbeck, s-a sinucis vineri dimineață, aruncându-se de la etajul șase al clădirii în care funcționează instituția. 

O posibilă ipoteză vizavi de cauza sinuciderii ar putea avea legătură cu boala foarte gravă a soției sale. Tamas Schiffbeck s-a sinucis, vineri dimineață. Nimic nu anunța gestul incredibil. Ca de obicei, Tamas Schiffbeck a venit la serviciu de dimineață, a schimbat câteva vorbe cu colegii și a intrat în biroul său.

 

De ce ar trebui magistraţii să facă test psihologic anual?!

 

Tragedia de la Timișoara ar fi putut fi evitată. Un test psihologic l-ar fi salvat pe Tamas Schiffbeck. DC News arăta, încă de anul trecut, cât de important ar fi dacă s-ar face.

Există în legislaţia noastră (și nu numai) o serie de meserii care sunt obligate să urmeze o testare psihologică anuală. De ce?! Pentru că atribuţiile lor de serviciu pot genera urmări deosebit de grave dacă persoana în cauză are un „moment de rătăcire". Spre exemplu, profesorii şi educatorii, personalul cu atribuţii în siguranţa transporturilor (cum ar fi conducători auto care asigură transport de persoane sau mărfuri periculoase sau piloţii), etc.

Raţiunea care stă la baza acestor norme juridice este aceea că în cazul unor meserii nu este suficient avizul psihologic iniţial, de la angajare, întrucât nivelul de stres generat de activitate poate fi atât de mare încât cu timpul să conducă la o anumită stare psihică de natură să afecteze performanţa muncii sau chiar să genereze un risc.

În cazul magistraţilor, odată ce ies cu brio pe porţile INM şi îşi încep activitatea pe la parchete sau instanţe nu mai sunt supuşi unor verificări periodice, aspect profund greşit din punctul nostru de vedere.

Indiferent că analizăm activitatea unui procuror sau a unui judecător (penalist sau civilist), volumul de muncă este foarte mare (în cazul unora chiar enorm), stresul pe măsură şi valorile sociale care depind de sănătatea psihică a magistratului sunt esenţiale: viaţa şi bunurile persoanelor.

Aşa cum o degradare a sănătăţii psihice a unui pilot sau conducător de tren poate cauza o tragedie, în egală măsură şi degradarea sănătăţii psihice unui procuror sau judecător poate conduce la o distrugere a vieţii cuiva. Veţi spune că în avioane şi trenuri circulă mai mulţi oameni, deci riscul nu afectează un singur cetăţean ci mai mulţi. Corect, dar în egală măsură şi un rechizitoriu, o ordonanţă de reţinere sau o hotărâre judecătorească afectează, dincolo de părţile din proces, şi alte persoane: familia, angajaţii, prietenii persoanei în cauză. Când cineva merge la închisoare nu suferă doar el, ci şi cei rămaşi afară, să îl aştepte, exact ca şi în cazul unui accident care se finalizează cu spitalizarea unui pacient. Niciodată suferinţa nu afectează doar persoana în cauză!

Care ar fi efectele pozitive ale unui astfel de test?

 

Dincolo de cel evident, reducerea numărului de erori judiciare, ar mai exista unul: posibilitatea identificării din timp a magistraţilor stresaţi sau surmenaţi de volumul de muncă, astfel încât conducătorul direct să fie obligat să ia măsuri pentru a-i degreva temporar. Şi dacă situaţia la nivelul unor anumite instanţe, spre exemplu, ar fi îngrijorătoare, s-ar putea lua măsuri direct de la nivelul Ministerului pentru mărirea numărului de posturi şi deci degrevarea celor aglomeraţi excesiv. Sau, de ce nu, se poate găsi o formulă de pensionare anticipată la 20 de ani de experiență pentru cei ce nu mai rezistă psihic și sunt prea surmenați.

CITIȚI CONTINUAREA AICI


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.28