Pe ordinea de zi a reuniunii de la Bruxelles, care urmeaza sa aiba loc in aceste zile, in mod neasteptat, a fost introdusa, ca un punct distinct, tema “Schengen pentru Romania”. Cativa oficiali de la Bucuresti, ca sa nu mai vorbim de aplaudacii lor din presa, s-au grabit sa bata din palme. Carevasazica, santajul lui Traian Basescu a reusit. Obstructionarea primirii Serbiei in UE, prin utilizarea dreptului de veto al Romaniei, sub pretextul discriminarii romanilor din Valea Timocului, iata si-a produs rezultatele. Pe aceasta cale, regimul Basescu isi atinge un important obiectiv politic. Asa stau lucrurile? Nu cumva Romania se autoizoleaza chiar in acest sfarsit de saptamana? Nu cumva reactia, pe termen lung, a statelor UE va putea avea efecte devastatoare in raport cu statul nostru? Are sau nu un efect de bumerang politica externa promovata de Presedintele Traian Basescu?
Ne aflam in prezenta a cel putin doua realitati paralele. Prima este aceea ca cele mai importante state UE din zona euro, Germania si Franta, au rezerve serioase in ceea ce priveste admiterea Romaniei in spatiul Schengen. Si, asa cum se obisnuieste frecvent in lumea diplomatica, au impins la inaintare Olanda. Olanda si-a folosit dreptul de veto, in 2011, legat de primirea Romaniei in Schengen. In paranteza fie spus, acest refuz este si nu este justificat. Romania a indeplinit toate conditiile tehnice - cel putin in aparenta - securizandu-si frontierele. Dar, considera oficialii europeni, ca nu a indeplinit o serie de conditii politice. Aceste conditii politice nu sunt, insa, nici prevazute si nici precizate in foaia de parcurs. Care e realitatea? Realitatea e ca statele UE sunt constiente, dar nu o pot dovedi, ca, si in ceea ce priveste securizarea frontierelor, Romania si-a indeplinit doar formal conditiile, pentru ca Lambada continua in mai toate punctele de frontiera, incluzand vamesii si Politia. Tocmai acest joc duplicitar este sanctionat prin vetoul Olandei.
Dar in ce consta santajul sesizat fie ca atare, fie sub forma unor exprimari diplomatice, de care se face vinovat Bucurestiul, obstructionand Serbia. Discriminarea romanilor din Serbia, in special cei aproape 300 de mii concentrati in Valea Timocului, este o realitate. Si este legitim ca Bucurestiul sa faca eforturi, pentru ca acestia sa dobandeasca mai multe libertati. Inclusiv folosindu-si pozitia de membru UE. Numai ca circumstantele in care Traian Basescu a decis ca Romania sa-si foloseasca dreptul de veto impotriva Serbiei sunt cel putin dubioase.
Conditiile impuse Romaniei pentru accesul in zona Schengen vizeaza un interes al tuturor natiunilor europene. Amanarea unui asemenea acord are drept scop protejarea UE. Discriminarea romanilor din Serbia este, in primul rand, un diferend in relatiile bilaterale dintre cele doua state si, abia apoi, o chestiune de interes general europeana.
Citește mai multe pe Corect News
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
