În urmă cu doar câteva zile, o dronă maritimă a fost detectată la câteva sute de metri de platforma Neptun Deep, aflată în zona economică exclusivă a României. Această dronă a dat naştere unei serii de dezinformări pe reţelele sociale.
Asta pentru că mai mulţi internauţi au analizat imaginile cu drona cu ajutorul mai multor sisteme de inteligenţă artificială şi au spus că toate sistemele AI folosite au concluzionat că drona este model Magura 5, de fabricaţie ucraineană, asta deşi Ucraina nu a transmis că drona i-ar aparţine.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a explicat cum poate fi combătută dezinformarea, în acest context şi nu numai, dar şi care a fost lanţul luării deciziilor cu privire la drona care ameninţa platforma Neptun Deep.
CITEŞTE ŞI Dronă marină, distrusă de Armata Română în apropierea Neptun Deep / Update: Reacția lui Nicușor Dan
"Foarte multe dezinformări, apropo de drona care a fost în derivă lângă Neptun Deep de acum câteva zile, cea angajată de tunul de bord al unui F-16 românesc. E plin internetul. 10 din 10 sisteme AI au spus că e o Măgura 5 ucraineană. Avea Starlink pe ea, ştim că doar ucrainenii au, mai arată mesajele. Ceea ce ştim că e fals. Ştim că nu a fost ucraineană, pentru că s-ar fi admis cum s-a admis la Constanţa. Ce ştim despre drona respectivă? Pare o nouă dronă? Şi apropo de aceste dezinformări, cum le combatem?", a întrebat Tudor Curtifan, redactorul şef Defense Romania.
"E un efort comun. Eu am vorbit cu colegii mei de la Departamentul de Comunicare din MApN şi de la toate departamentele implicate şi le-am transmis, încă de când am ajuns în minister, să comunicăm absolut tot. Eu nu cred că e loc de un centimetru de minciună între Armata Română şi populaţie, chiar dacă nu ne avantajează. Am început asta cu SAFE, când colegii de la comunicare, când le-am cerut să încarce pe site documentele din SAFE, m-au întrebat dacă nu cumva ordinul e greşit, că a ajuns la ei prin cineva. Pentru că asta nu s-a întâmplat, să nu cumva să fie o greşeală. Le-am cerut să comunicăm în timp real, şi de multe în timp real mai pot fi bucăţele care se schimbă până la final.
Ca să combaţi dezinformarea, trebuie să comunici imediat. Dacă, ca ministru, stai cu capul la cutie şi distribui a doua zi un comunicat de presă, după ce oricum jumătate din informaţii sunt deja pe internet, nu ai făcut decât să laşi un loc fertil celor care vor să mintă. Ăsta e un lucru! Al doilea lucru e că trebuie să comunici uniform şi trebuie să comunici şi când nu te avantajează. Sunt situaţii când Armata Română nu a fost avantajată de comunicatul dat. Şi unele şcoli de gândire din minister au spus "Dom'le, nu dăm, că o să zică lumea că e Armata de vină". Aşa, şi? Armata Română e făcută tot din oameni, toţi greşim. Plus că nu se aşteaptă nimeni să ai peste noapte tot ce îţi trebuie la îndemână", a declarat Radu Miruţă.
Lanţul deciziilor cu privire la drona de lângă Neptun Deep
Radu Miruţă a explicat, în interviul exclusiv acordat Defense Romania, cum s-a luat decizia intervenţiei în cazul dronei, cum s-a ajuns ca aceasta să fie angajată cu tunurile de bord ale avioanelor F-16 româneşti, dar şi ce echipe au fost mobilizate.
"Drona de la Neptun Deep. Eu am fost informat de ea pe la 6:30-7:00 dimineaţa. Era o dronă care ajunsese la vreo 300 de metri de scheletul de susţinere a platformei de la Neptun Deep. Nu părea că vine ghidată de motorul ei, ci dusă de curent. Dar eu nu am văzut nicio dronă maritimă care să plece fără încărcătură. Ea nu are tun de bord sau mitraliere sau ceva. Efectul ei este, pe lângă detalii de supraveghere, este fizic, prin explozia lângă un obiectiv.
La prima vedere, văzând o astfel de dronă, pe ideea specialiştilor că de cele mai multe ori le-am găsit încărcate, şi asta s-a dovedit încărcată, iniţial s-a luat decizia, când am primit informaţia de la Garda de Coastă, să plece o navă a Gărzii de Coastă cu militari pe ea, specialişti în detonare. Sunt 162 km de la ţărmul românesc, de la Costineşti, până la platforma Neptun Deep. Face cam 4 ore o astfel de navă. A plecat imediat, dar tot la 12:00 - 13:00 ajungea. După care, ne-am gândit să plece două ambarcaţiuni mici, care să ajungă la faţa locului şi să încerce o anihilare. Fiindcă curenţii o tot duceau aproape de platformă, se punea problema pierderii de vieţi omeneşti, pentru că sunt aproape 600 de persoane care lucrează acolo, cu toate firmele care dezvoltă infrastructura critică, dar şi riscul pentru afectarea infrastructurii.
Şi atunci s-a făcut o celulă la nivelul MApN, şi în discuţii cu preşedintele şi cu primul ministru, şi s-a decis să trimitem două avioane, pentru că ele sunt singurele care ajung în câteva minute acolo, pentru a trage în ea cu tunul de bord. Problema este de a o îndepărta, pentru că nici avioanele nu pot zbura sub 350-400 km/h. Drona stătea, era purtată de valuri. Nu poţi să tragi dincolo de Zona Economică Exclusivă, nu poţi să tragi în unghiul dinspre platformă. Plus că trebuia securizat şi perimetrul respectiv. Avioanele s-au dus, au identificat drona, au tras trei rafale cu tunurile de bord, piloţii au raportat că au sărit bucăţi din ea, şi au plecat. Între timp, a ajuns nava care plecase de dimineaţă de la ţărm şi, la prima vedere, cei de pe navă ne-au spus că drona găsită nu are nicio urmă că s-ar fi tras în ea. Şi nici nu este neapărat în zona de care ştiam noi. Dar piloţii ne trimiseseră imagini în care se vedea că au tras în ea. Şi atunci, a apărut potenţiala bănuială că este o a doua dronă. Au ajuns piloţii cu avioanele la sol, s-a descărcat coordonata geografică înregistrată de sistemul de urmărire de pe avion, s-a mapat cu coordonata geografică transmisă de cei de pe navă, care între timp s-au apropiat de dronă şi au văzut că e ţândări. S-a confirmat că e aceeaşi dronă, nu e o a doua dronă, şi s-au luat măsuri specifice. Sigur nu este ucraineană. Ea începuse să se scufunde, luase apă, se scufunda lent. Şi au explodat-o!", a completat Radu Miruţă.