La Rodna, în Bistrița, primarul a rămas șocat când a aflat de la jurnaliști că peste 700 de hectare din localitate au fost trecute, din pix, la zonă protejată. În localitate, mai erau 1.500 de hectare trecute la zone protejate, de mai bine de un deceniu, în Parcul Național Munții Rodnei. ”Specialistul” nu a desemnat cele 700 de hectare în arealul parcului național, ci în afara lui, până lângă gospodăriile oamenilor.
Cum au ajuns localnicii vecini cu un teren protejat
Valentin Grapini, primarul din Rodna, a spus, pentru Știrile ProTV: ”Enorm. Noi, aici, avem domeniu schiabil, dincolo vreau să fac un parc... aici venea un platou. Eu am cofinanțări la alte proiecte, m-a blocat de tot, din masa lemnoasă se plătesc cofinanțările”.
Mai mult, edilul spune că habar nu a avut de această propunere, afland de la jurnaliști de harta cu zonele incluse. I-a apelat, de față cu presa, pe cei responsabili. Ajunge să vorbească cu un bărbat. Din Huși.
Primar: Când ați fost pe teren aici la mine?
Specialist: Nu am fost pe teren... am luat hărțile GIS de la minister, cele cu planurile de management Romsilva.
Experții susțin că pentru păduri se pot baza pe hărțile de la Romsilva, iar pentru alte habitate de la șes, pe multe studii anterioare, că nu e nevoie să se deplaseze din birou.
”O hartă făcută din birou”
Cosmin Popescu, președintele CJ Gorj, a precizat că ei au venit cu altă listă, de care se pare că cei specializați în biodiversitate nu au auzit. Din februarie! Președintele CJ Gorj chiar spune că sunt declarate zone protejate terenuri pe unde trec magistrale de gaz, cu infrastructură, cariere de piatră. ”O hartă făcută din birou”, concluzionează el amar.
”Noi am profitat să facem acest studiu cu cei mai buni cunoscători” afirmă cel care a desenat harta din birou, după cum chiar el a afirmat.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, e de partea specialiștilor pentru mediu, despre care spune că ”descoperă că avem multe zone valoroase neincluse până acum în protecție strictă, în timp ce multe altele au primit acest statut, deși nu era cazul”.
Unul dintre acești specialiști vorbește, pentru sursa citată, de exemplu, despre un șoricel zburător de stepă care mai există doar într-o zonă din România și-n Ungaria.