La Mănăstirea Dealu, de lângă Târgoviște, duminică, a fost cinstită personalitatea lui Mihai Viteazul, la 425 de ani de la trecerea voievodului la cele veșnice. În pridvorul bisericii mănăstirii, acolo unde...
La Mănăstirea Dealu, de lângă Târgoviște, duminică, a fost cinstită personalitatea lui Mihai Viteazul, la 425 de ani de la trecerea voievodului la cele veșnice. În pridvorul bisericii mănăstirii, acolo unde se păstrează, într-un impunător sarcofag, capul voievodului, a fost săvârșită o rugăciune de pomenire, fiind evocată personalitatea primului mare întregitor al românilor, martir și erou al neamului românesc, sprijinitor al Bisericii și apărător al Europei creștine.
În 9 august 1601, în tabăra militară aflată la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul a fost ucis de un detașament de mercenari în frunte cu ofițerul Jacques de Beauri, trimis de generalul austriac Giorgio Basta. Uciderea lui Mihai este astfel relatată de Dionisie Fotino: „Între Basta și Mihai s-a rădicat o gelozie care a ajuns la dușmănie. Basta, după ce a pârât pe Mihai că avea înțelegeri secrete cu turcii, a hotărât ca să-l și aresteze; deci trimițând să-l poftească la consiliu și Mihai nevoind a veni, a poruncit la câțiva nemți ca să înconjoare cortul său, și să-l prinză viu sau să-l omoare. Mihai Vodă văzându-se astfel surprins a scos sabia și a rănit pe unul din sbirii lui Basta, dar un altul străpungându-l cu sulița în pântece, l-a trântit la pământ și i-a tăiat capul. Această ucidere infamă a lui Mihai Vodă nu fu aprobată de nimene la curtea împăratului Rodolf”. Trupul lui Mihai a fost aruncat apoi în câmpia Cristișului, pentru ca ostașii săi să vadă că a pierit căpitanul lor. Capul său este luat de Turturea paharnicul, unul dintre căpitanii voievodului, adus în Țara Românească și înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă osemintele tatălui său, Pătrașcu Vodă.
Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu este scris: „Aici zace cinstitul și răposatul capu al creștinului Mihail, Marele Voievod, ce a fost domn al Țării Românești și Ardealului și Moldovei”.
Pomenirea Voievodului Mihai a avut loc cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, la comemorare luând parte Pr. Victor Drăghicescu - Consilier eparhial, Pr. Marian Puiescu - Consilier eparhial, ca delegați ai Înaltpreasfinției Sale, Pr. Leonte Sumedrea - Protopop al Protoieriei Târgoviște Sud, Pcuv. Emanuela Preda - Stareța Mănăstirii Dealu, preoți și tineri de la parohiile din Târgoviște și din împrejurimi, precum și credincioși, închinători și pelerini veniți la Mănăstirea Dealu, din eparhie și din întreaga țară.
Biserica Ortodoxă pregătește canonizarea Voievodului Mihai Viteazul
Cu acest prilej, au fost prezentate volumele tipărite la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Nifon, de către Editura Arhiepiscopiei Târgoviștei, dedicate voievodului martir: „Politica Religioasă a lui Mihai Viteazul” (2001); „Întregitor de ţară şi martir al neamului românesc” la împlinirea a 325 de ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a voievodului martir Mihai Viteazul” (2013); „Mihai Viteazul, Voievod al unității românești, promotor al Ortodoxiei străbune și martir al neamului nostru - 425 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești” (2018) și „Voievodul Mihai Viteazul - apărător și mărturisitor al credinței strămoșești” (2021), lucrări ce constituie repere documentare importante în susținerea demersului de canonizare a voievodului martir.
Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat pe Ștefan cel Mare în ședința Sfântului Sinod din 21 iunie 1992. Proclamarea solemnă a canonizării a avut loc la 2 iulie 1992, în ziua în care se împlineau 488 de ani de la moartea domnitorului, la Mănăstirea Putna. Ștefan a fost proclamat sfânt pentru că a luptat pentru apărarea țării și a Europei creștine în fața Imperiului Otoman, a zidit zeci de biserici și mănăstiri în Moldova, dar și în Țara Românească, Transilvania și la Muntele Athos, a ajutat viața duhovnicească a poporului și a oferit sprijin clerului, iar românii l-au venerat ca sfânt imediat după moartea sa, au explicat conducătorii Bisericii Ortodoxe.