Nova Power&Gas susține că tranzacția privind amplasamentul de la Doicești este integral reversibilă și nu poate genera pierderi pentru compania de proiect.
Tranzacţia amplasamentului de la Doiceşti este integral reversibilă şi nu poate genera pierderi pentru compania de proiect, precizează reprezentanţii companiei, în urma publicării raportului Corpului de Control al prim-ministrului privind activitatea Societăţii Naţionale Nuclearelectrica în implementarea proiectului reactoarelor modulare mici.
DC News avertiza asupra problemelor încă din 2024. Tot atunci, în DC News aţi putut vedea şi cine sunt cei care deţin Nova Power and Gas, adică antreprenorii clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu. Mai multe detalii găsiţi în articolul Frăția uraniului. Cum au ajuns trei băieți deștepți din energie să împartă fifty-fifty cu Nuclearelectrica reactoarele de la Doicești
Corpul de Control subliniază, într-un comunicat, că nu au fost vândute aceleaşi active care au fost cumpărate, în anul 2021 fiind cumpărate active constând în terenuri şi clădiri nedemolate, aparţinând fostei termocentrale, oprită de aproximativ 12 ani, cu obligaţii integrale de demolare şi de închidere a sarcinilor de mediu.
De asemenea, menţionează sursa citată, în 2025 nu s-au vândut aceleaşi active, ci vânzarea a constat în: 50 de hectare de teren ecologizate şi descărcate de sarcini de mediu, după demolarea integrală a fostei termocentrale pe cărbune de la Doiceşti; staţie de transformare de 110 kV/20 kV, cu 6 linii electrice aeriene de 110 kV, complet nouă, la o valoare contabilă de 12 milioane de euro; capacitate de racordare la Sistemul Energetic Naţional de aproximativ 600 MW, prin 2 linii electrice aeriene de 220 kV şi 6 linii electrice aeriene de 110 kV, unul dintre cele mai importante noduri energetice din ţară; clădire de birouri modernizată, complet utilată şi mobilată, drumuri, parcări, sistem de control al accesului, amenajări interioare şi alte active.
"Valoarea contabilă a mijloacelor fixe care au făcut obiectul vânzării, împreună cu cheltuielile de refacturare a lucrărilor speciale pentru situl nuclear, lucrări în valoare de 19 milioane de euro fără TVA, depăşeşte 40 de milioane de euro, fiind mai mare decât valoarea tranzacţiei", se mai arată în comunicat.
RoPower nu poate înregistra pierderi din tranzacţiile cu Nova Power & Gas
În acesta se precizează că preţul a fost stabilit pe baza ofertei cumpărătorului, la cea mai mică dintre evaluările de piaţă, tranzacţia fiind realizată pe baza ofertei făcute de RoPower către Nova Power & Gas, în urma unor evaluări de piaţă a căror medie a fost de 45 de milioane de euro.
"Vânzarea amplasamentului, cu activele menţionate mai sus, s-a făcut la cea mai mică valoare de piaţă, respectiv 24,5 milioane de euro. Evaluările au fost realizate de companii din Big4 şi de o companie lider naţional, evaluator ANEVAR. Nova nu înregistrează profit din această tranzacţie nici în ipoteza în care factura pentru lucrările suplimentare specifice proiectului nuclear ar fi plătită, iar în absenţa facturării acestor lucrări ar fi înregistrat o pierdere de aproximativ 19 milioane de euro. Aceste lucrări specifice de pregătire a site-ului au fost realizate între 2022 şi 2025, la cererea expresă a echipei mixte de proiect (Nuclearelectrica, RoPower, Fluor Corporation şi NuScale), validate săptămânal în şedinţe de roll-out cu consultantul de specialitate nucleară. Contravaloarea acestor lucrări a fost propusă de Nova pentru a fi transformată în aport la capitalul social al RoPower", explică reprezentanţii companiei.
Aceştia mai susţin că tranzacţia este integral reversibilă şi că RoPower nu poate înregistra pierderi din tranzacţiile cu Nova Power & Gas, deoarece a avut şi are în continuare notificări care îi oferă dreptul de a reversa integral tranzacţia de cumpărare a amplasamentului, de a recupera integral plata şi de a nu achita lucrările suplimentare.
"Acest drept al RoPower este în vigoare până la data de 1 octombrie 2026 inclusiv. În aceste condiţii, achiziţia amplasamentului de către compania de proiect nu poate produce o pierdere, nici pentru RoPower, nici pentru investiţia publică. În plus, evaluarea post tranzacţie a activelor cumpărate, realizată de către RoPower, a fost de minimum 63,5 milioane euro", se mai menţionează în comunicat.
Alegerea Nuclearelectrica de a înfiinţa o companie privată
Totodată, potrivit sursei citate, finanţarea RoPower s-a făcut încă de la început prin credite comerciale acordate de Nuclearelectrica, la o dobândă de 12% pe an, în euro, iar Nuclearelectrica a înregistrat aceste profituri în bilanţurile contabile anuale (91,7 milioane lei la 31 decembrie 2025).
"Creditele au fost garantate prin preluarea drepturilor de proprietate intelectuală şi prin gajuri pe activele RoPower în favoarea Nuclearelectrica, precum şi de avantajele exploatării viitoarei centrale şi a energiei produse. Alegerea tehnologiei americane şi negocierea drepturilor locale şi regionale privind aplicarea acesteia s-au făcut prin negocieri directe între Nuclearelectrica, RoPower şi furnizorul de tehnologie, fără participarea Nova Power & Gas", precizează reprezentanţii companiei.
Aceştia mai subliniază că participarea la capitalul social al companiei de proiect a fost şi este, până în acest moment, egală între Nova Power & Gas şi Nuclearelectrica, iar alegerea Nuclearelectrica de a înfiinţa o companie privată, RoPower, s-a bazat pe faptul că o structură privată oferă mai multă flexibilitate în achiziţii şi în decizii, precum şi mai multă atractivitate pentru fondurile de investiţii.
"Încă de la începutul proiectului s-a convenit ca Nova să îşi reducă participaţia odată cu intrarea de noi investitori, fapt dovedit de aprobarea de către Nova a intrării fondului de investiţii coreean DSPE în acţionariat şi de reducerea participării Nova la 13%. Intrarea DSPE nu a fost aprobată de către acţionarii Nuclearelectrica", se mai arată în comunicat.
În ceea ce priveşte alegerea amplasamentului, sursa citată menţionează că Nova Power & Gas avea un proiect de dezvoltare a unui amplasament hibrid, cu producţie de energie pe gaz, capacităţi solare şi stocare în baterii, similar proiectelor de la Câmpia Turzii (jud. Cluj) şi Roşiori (jud. Satu Mare). Verificarea locaţiei Doiceşti şi negocierile au început în 2020, având deja depuse solicitări de studii şi avize pentru propriul proiect în momentul în care a fost contactată de Nuclearelectrica pentru a fi partener în acest proiect.
"Nu am fost informaţi despre modul de selecţie şi despre criteriile care au stat la baza selecţiei", punctează reprezentanţii Nova Power & Gas.
Ei mai transmit că amânarea cumpărării amplasamentului nu s-a datorat companiei şi că, de la înfiinţarea RoPower şi până la oferta de cumpărare, Nova Power & Gas a investit şi a menţinut amplasamentul în aşteptare, amânându-şi propriul proiect, fără să existe obligaţii ale părţilor de vânzare-cumpărare, şi a notificat Nuclearelectrica în vederea remedierii acestei situaţii, conform documentului ataşat.
Totodată, sursa citată mai subliniază că rolul Nova este limitat în timp, iar ieşirea din acţionariat nu depinde de Nova. De la început şi pe parcursul întregului parteneriat, Nova Power & Gas a exprimat intenţia de a fi investitor doar pentru fazele de până la etapa ready-to-build. Nuclearelectrica are drept de preempţiune asupra acţiunilor deţinute de Nova în RoPower, iar Nova nu poate înstrăina acţiunile fără aprobarea Nuclearelectrica.
Pe de altă parte, reprezentanţii Nova transmit că RoPower dispune în acest moment de oferte de finanţare integrală a proiectului şi că, fiind printre primele de acest tip în Europa şi chiar în lume, se apropie de proiectele de tip R&D sau Tech, în care un business plan complet este dificil de construit la orice fază a dezvoltării.
Amplasamentul îndeplineşte condiţiile pentru dezvoltarea unui proiect nuclear
De asemenea, sursa citată semnalează că amplasamentul îndeplineşte condiţiile pentru dezvoltarea unui proiect nuclear indiferent de tehnologia pe care acţionarii o vor decide, iar cheltuielile aferente etapelor FEED 1 şi FEED 2 pot fi recuperate parţial, pentru alte amplasamente sau pentru alte tehnologii. În situaţia aprobării unor fonduri nerambursabile europene pentru energia nucleară, similar mecanismelor aplicate producţiei de energie electrică din surse regenerabile, amplasamentul de la Doiceşti ar fi printre primele pregătite să acceseze aceste fonduri, iar energia electrică produsă s-ar încadra într-o marjă comercială de piaţă.
"Nova Power & Gas respectă rolul instituţiilor de control ale statului. Deciziile privind tehnologia, furnizorii şi strategia de implementare a proiectului aparţin Nuclearelectrica şi statului român, iar Nova le va susţine indiferent de configuraţia finală agreată. Amplasamentul de la Doiceşti rămâne unul dintre cele mai bine pregătite amplasamente energetice din România pentru dezvoltarea unui proiect nuclear, cu toate condiţiile de bază asigurate", punctează reprezentanţii companiei.
Conform Raportului Corpului de Control al Prim-Ministrului, publicat luni, dobândirea amplasamentului de la Doiceşti pentru construcţia reactoarelor modulare mici a presupus plata unei sume care depăşeşte semnificativ preţul de piaţă, prin refacturarea unor costuri pe care evaluatorul le-a exclus.
Potrivit documentului citat, pentru partea nucleară (aproximativ 52 ha), preţul achiziţiei a fost de 46 milioane de euro, faţă de valoarea de piaţă stabilită de KPMG, de circa 24 milioane euro. Raportul menţionează, totodată, că Nova plătise 2,8 milioane euro pentru aceeaşi parte, în condiţiile în care vânzătorul GECO nu a executat demolările asumate prin contractul încheiat la finele anului 2021.
"Nova a fost selectat ca asociat în compania de proiect RoPower pe baza a două argumente: că deţinea terenul de la Doiceşti şi că avea experienţa grupului E-INFRA în construcţia de infrastructură energetică. Argumentul principal a fost proprietatea asupra terenului. Raportul constată că niciunul nu justifică o asociere", se precizează în raport.
Preţ de 16 ori mai mare decât suma achitată de Nova
Corpul de control al premierului susţine că Nova nu a adus terenul ca aport, ci l-a vândut companiei RoPower după mai mult de 2 ani: preţul de vânzare a fost de circa 24 de milioane euro, la care s-a adăugat un acord de refacturare de circa 22 milioane euro (cu TVA) - în total (cu TVA) circa 46 de milioane euro, preţ de 16 ori mai mare decât suma achitată de Nova pentru suprafaţa aferentă proiectului nuclear (fără a fi incluse costurile de demolare şi alte îmbunătăţiri). Achitarea preţului de vânzare a fost finanţată din împrumuturile acordate de Nuclearelectrica companiei RoPower. Suma refacturată nu a fost achitată la data finalizării controlului, termenul iniţial stabilit pentru plată fiind prelungit pe perioada derulării acţiunii de control.
Fiind o tranzacţie între firme afiliate (Nova şi RoPower), art. 11 alin. (4) şi art. 19 alin. (6) din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) impuneau ca preţul să fie cel de piaţă, nu valoarea din contabilitatea vânzătorului. Spre deosebire de art. 44, această cerinţă se aplică oricărei tranzacţii între părţi afiliate, indiferent de termen.
"Respectarea dispoziţiilor legale a fost ocolită în trei paşi: preţul a fost fixat iniţial la valoarea contabilă din evidenţele Nova; clauza a fost apoi modificată în "valoare de piaţă plus acord de refacturare"; iar tranzacţia a fost amânată până la 5 iunie 2025, peste termenul de 2 ani - ieşind astfel din sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 44. Raportul reţine că această întârziere "a scos SNN de sub protecţia legii"", subliniază documentul citat.
Guvernul arată, în context, că în logica asocierii terenul ar fi trebuit să fie aportul care justifica participaţia de 50%, iar nu un bun vândut separat, contra unei sume de bani. Prin vânzare, acelaşi activ a produs un beneficiu partenerului privat. De asemenea, în prezent, participaţia Nova la RoPower este în continuare de 50%, în condiţiile în care singurele cheltuieli financiare sunt generate de aportul de 4 milioane euro la capitalul social al RoPower.
"Corpul de control reţine că "conduita partenerului privat a fost una care a avut ca rezultat vânzarea terenului şi refacturarea suplimentară a lucrărilor (...)" pentru a crea doar aparenţa unei tranzacţii derulate în condiţii de piaţă liberă, iar asocierea în cote egale nu a avut "o justificare logică sau economică" în contextul în care riscurile, obligaţiile şi drepturile nu au fost stabilite echilibrat între compania de stat şi Nova prin Acordul investitorilor, convenţie ce prevalează Actului constitutiv al companiei de proiect", se precizează în comunicatul Executivului.
Recomandări pentru Ministerul Energiei
În aceste condiţii, Corpul de Control al prim-ministrului recomandă Ministerului Energiei să analizeze demersurile care au avut ca rezultat decizia de asociere a Nuclearelectrica cu NPG (Nova Power and Gas) în vederea implementării proiectului pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici în România şi derularea acestei asocieri, din perspectiva raportării la normele europene şi naţionale privind intervenţia statului în economie.
Potrivit Corpului de control, argumentele care, potrivit reprezentanţilor SNN, au stat la baza deciziei de asociere în cote egale cu NPG nu sunt valide şi raţionale întrucât NPG nu a demonstrat în prealabil capacitatea financiară şi tehnică, superioară altor entităţi private, de a susţine un astfel de proiect şi nici nu poate fi calificată drept investitor unic pentru că nu a adus, în compania de proiect, terenul necesar dezvoltării Proiectului SMR prin aport în natură. Intenţia ca terenul să facă obiectul unei tranzacţii comerciale a fost prevăzută de la început în Acordul Investitorilor, convenţie care a stat la baza asocierii dintre SNN şi NPG, în care se menţionează faptul că "pe parcursul Etapei I a Proiectului Nuclear, Compania de Proiect va avea opţiunea de cumpărare asupra Terenului", conform Agerpres.