Yoon, în vârstă de 65 de ani, execută deja o condamnare la închisoare pe viață pronunțată în februarie pentru „insurecție”, tentativa de impunere a legii marțiale și folosirea armatei împotriva Parlamentului. În ianuarie, el a mai primit o pedeapsă de cinci ani într-un dosar separat.
Acuzațiile privind desfășurarea dronelor deasupra Phenianului
Anchetatorii susțin că fostul șef al statului a dispus trimiterea unor drone militare care transportau pliante de propagandă deasupra Phenianului în octombrie 2024. Acțiunea ar fi contribuit la amplificarea tensiunilor dintre cele două state.
Yoon Suk Yeol a fost „condamnat la 30 de ani de închisoare” pentru aceste fapte, a declarat vineri pentru AFP un purtător de cuvânt al unui tribunal din Seul, notează Agerpres.
Judecătorii susțin că operațiunea urmărea justificarea legii marțiale
Instanța a concluzionat că fostul președinte a încercat să provoace un incident militar care să ofere justificarea pentru declararea legii marțiale și să genereze o criză de securitate.
Judecătorii au precizat că acesta a fost condamnat pentru tentativă de instigare la un conflict armat care ar fi servit drept pretext pentru impunerea legii marțiale, o inițiativă menită să „provoace o criză de securitate națională”.
Totodată, aceștia au arătat că el „a intenţionat să creeze baza juridică şi justificarea necesare pentru declararea legii marţiale, provocând Coreea de Nord să comită acte armate sau echivalente împotriva armatei sau populaţiei sud coreene”.
Conform motivării instanței, operațiunea a implicat folosirea unor „capacităţi militare în scopuri private” fără „nicio legătură cu securitatea naţională sau apărarea teritorială”, deoarece Yoon „credea că îşi poate folosi arbitrar puterile pentru câştig politic personal”.
Procurorii invocă și scurgeri de informații clasificate
Acuzarea a cerut o pedeapsă de 30 de ani și a susținut că misiunea cu drone a provocat inclusiv compromiterea unor informații clasificate, după ce aparatele de zbor s au prăbușit pe teritoriul nord coreean.
În ciuda acestor incidente, reacția Phenianului a fost limitată. Autoritățile nord coreene au avertizat doar că vor răspunde dacă vor exista noi incursiuni similare.
Tentativa de impunere a legii marțiale a provocat o criză politică
La două luni după episodul dronelor, Yoon a încercat să instituie legea marțială și ar din invocat amenințări formulate de presupuse „forţe antistatale” aflate în solda Coreei de Nord și refuzul Parlamentului de a aproba bugetul.
Planul a eșuat după ce suficienți parlamentari au reușit să intre în clădirea legislativului, înconjurată de militari, și au adoptat o rezoluție împotriva legii marțiale, obligându-l pe fostul președinte să renunțe.
Yoon contestă acuzațiile și susține că a acționat pentru interesul național
Pus sub acuzare în aprilie 2025 și aflat în detenție, Yoon Suk Yeol a atacat cu apel condamnarea la închisoare pe viață și a susținut că a acționat „exclusiv pentru binele naţiunii”.
Avocații săi resping și acuzațiile privind folosirea dronelor. Ei susțin că nu a existat „niciun ordin prealabil, nici nicio aprobare ulterioară” din partea clientului lor și că operațiunea a reprezentat un „act legitim de autoapărare” după lansarea unor baloane cu deșeuri de către Coreea de Nord.
Apărarea a calificat întreaga acuzație drept un „roman speculativ şi mincinos”.
Relațiile dintre cele două Corei rămân tensionate
Zborurile cu drone continuă să alimenteze disputele dintre cele două state, aflate încă în stare tehnică de război. Actualul președinte sud coreean Lee Jae-myung și a exprimat regretul după apariția unor informații privind implicarea unor oficiali în trimiterea de drone civile către Coreea de Nord.
Phenianul a anunțat că a doborât o dronă echipată cu „echipament de supraveghere” în apropierea orașului Kaesong și a avertizat că va avea un răspuns „teribil” dacă vor exista noi incursiuni.
Ca reacție, Lee Jae-myung a declarat: „Deşi nu a fost intenţia guvernului nostru, ne exprimăm regretul pentru tensiunile militare inutile cauzate de acţiunile iresponsabile şi imprudente ale anumitor persoane”.
Kim Yo-jong, sora liderului nord coreean Kim Jong Un, a apreciat că exprimarea regretului de către președintele sud coreean a fost una „înţeleaptă”.
Cu toate acestea, perspectivele unei dezescaladări s-au redus după ce Phenianul a reluat caracterizarea Coreei de Sud drept „cel mai ostil” dușman al său.