Pesta micilor rumegătoare nu se transmite la om, iar produsele obținute de la animale nu reprezintă, în mod obișnuit, un risc pentru consumatori, explică, în exclusivitate pentru DCNews, conf. univ. dr. Mihai Daneș.
Conf. univ. dr. Mihai Daneș, de la Academia de Științe Agricole și Silvice, a explicat, în dezbaterea DCNews, „Miorița, blocată la export. Cine este vinovat, de cine depinde rezolvarea crizei?”, că pesta micilor rumegătoare nu se transmite la om și a detaliat modul în care evoluează boala în efectivele de ovine.
Mai mult, el a spus care sunt principalii factori de risc pentru răspândirea virusului și de ce produsele obținute de la animale nu reprezintă, în mod obișnuit, un pericol pentru consumatori.
Declarațiile vin în contextul în care sectorul ovin din România traversează o perioadă dificilă, după apariția focarului de pestă a micilor rumegătoare și decizia Comisiei Europene de a menține restricțiile privind circulația și exportul de ovine și caprine.
Explicații privind evoluția pestei micilor rumegătoare
„Pesta micilor rumegătoare nu se transmite la om deloc! Este important! Mai mult decât atât, virusul micilor rumegătoare este un virus puțin rezistent la factorii de mediu, deci soarele, temperatura care crește peste 30 de grade îl omoară în 3-5 ore.
Dar aici sunt factori de risc convergenți. Mieii care provin din mame care au trecut prin boală sau au fost într-un fel sau altul cu anticorpi, în momentul când s-au născut sunt rezistenți la boală timp de trei luni - adică atât timp cât sunt anticorpii maternali. La trei luni, ei devin naivi sau virgini din punct de vedere imunologic și orice virus cu o cantitate mai mică decât cantitatea care produce boala poate să facă dezastru.
În focarul de la Târgu Mureș, lucrurile au fost așa: a murit tineretul - an curent - pe care l-am înțărcat și animalele adulte au făcut forme subclinice. Dar animalele adulte au făcut forme subclinice eliberând, în același timp, cantități însemnate de virus prin toate secrețiile și excrețiile.
Toată lumea se sperie - dacă mulgem oile, este virus acolo. Da, este virus acolo, dar brânza se realizează printr-un procedeu care necesită și puțină încălzire în mediul acid, adică enzimele din stomacul mielului, cheagul, și la cald, proteinele se coagulează - cazeina și toate proteinele din lapte. Deci posibilitatea ca brânza să devină un vector nu este probabilă decât atunci când animalele sunt în perioada de stare, adică sunt bolnave. Nu dacă sunt infectate.
Mai mult decât atât, anticorpii nu sunt ceva toxic. Sunt mijloacele pe care fiecare organism le folosesc pentru a se apăra. Orice virus străin, când pătrunde într-un organism viu, se întâlnește cu o imunitate celulară, care are la bază anticorpi”, a explicat conf. univ. dr. Mihai Daneș, în exclusivitate pentru DCNews.
Transferul animalelor între ferme, principalul factor de risc
„Problema este legată de acest transfer de animale dintr-o zonă în alta, în care cei mai importanți factori sunt mijlocitorii, intermediarii. Iau animale de aici, de acolo. Cel mai important lucru în această colectare de animale îl reprezintă amestecul de animale din zone necunoscute și veterinarilor. Acesta e un factor de risc major”, a adăugat el.