Nicu Fălcoi, fost pilot de supersonice, cu două mandate în Comisia de Apărare, ar fi fost primul nume care îți vine în minte pentru funcția de Ministru al Apărării. Politic, se califică și Dan Barna, care a condus partidul și are greutate în lidership-ul USR. O altă ipoteză vehiculată în medii apropiate progresiștilor ar fi că postul e ținut în conservare pentru Drulă. USR așteaptă rezultatul alegerilor din București, iar dacă nu ajunge primar general, candidatul ar urma să fie noiminalizat la Ministerul Apărării.
L-ar salva pe politician, dar ar fi destul de costisitor, ca imagine, pentru Uniunea Salvați România. Nu ar porni la defilare, ca șef al Armatei, cu stângul pe tobă, ci ar porni cu stângul, pur și simplu, după o înfrângere.
Cu totul altceva ar fi dacă Drulă s-ar retrage în favoarea lui Ciucu, de exemplu, invocând pericolul extremismului, care ar putea cuceri Capitala dacă dreapta e fragmentată. A salvat, s-a sacrificat, nu a fost înfrânt, se va putea spune. Iar de amenințările extremiste ne apără, nu-i așa, și Ministerul Apărării.
Problema e că, în Coaliția de guvernare, s-a stabilit că fiecare partid merge cu candidatul său, iar o retragere în favoarea unuia sau altuia poate fi echivalată cu o candidatură comună. Motiv de supărare pentru PSD sau chiar de votare a moțiunii care demite guvernul Bolojan, cu ministrul Apărării cu tot.
Scenariile sunt diferite:
-Daniel Băluță câștigă, în ciuda retragerii lui Drulă în favoarea lui Ciucu. Fie, mulțumit de rezultat, PSD se limitează la bătut obrazul lui Fritz, fie dimpotrivă, încurajat de evoluția politică, votează moțiunea.
-Ciucu câștigă, PSD acceptă sau, dimpotrivă, denunță coaliția.
-Anca Alexandrescu câștigă, partidele main-stream își întăresc colaborarea, sau dimpotrivă, Coaliția se rupe.
Totul se joacă, deci, în funcție de rezultatul votului de duminică