Analistul Bogdan Chirieac atrage atenția asupra riscurilor pe care incidentele recente legate de războiul din Ucraina le pot avea asupra securității energetice a României și susține că Bucureștiul și Sofia ar trebui să ceară explicații și asigurări din partea Kievului.
În ultima perioadă, mai multe incidente legate de războiul din Ucraina au ridicat semne de întrebare cu privire la securitatea infrastructurii energetice și la riscurile pentru aprovizionarea României. Primele au fost atacurile Ucrainei în zona terminalului Novorossiisk care au afectat capacitatea Kazahstanului de export a petrolului, cu impact direct asupra României.
Cel mai recent este însă incidentul în care o dronă ucraineană a traversat spațiul aerian românesc, a intrat în Bulgaria și a explodat în apropierea frontierei dintre cele două țări. Autoritățile bulgare au stabilit, în urma unei analize preliminare a epavei, că aparatul era cel mai probabil o dronă-momeală de tip Maya, un model utilizat pe scară largă de forțele armate ucrainene.
În acest context, jurnalistul Bogdan Chirieac a fost întrebat la România TV ce urmărește Ucraina și cât de periculoase sunt astfel de incidente pentru România.
„România are un interes strategic fundamental și anume aprovizionarea cu petrol, stânjenit de atacurile Ucrainei de la terminalul din Novorossiisk. Noroc cu SUA, că altfel ucrainenii nu încetau atacurile în acea zonă și România ajungea fără carburant la pompă.
Avem mai multe evenimente care au avut loc: a fost și drona care a explodat în interiorul portului Constanța. Apoi, nu există nicio explicație logică despre cum o dronă ucraineană a ajuns la aproape 300 de kilometri de frontiera cu Ucraina, după ce a trecut prin România și a picat la câteva sute de metri de stațiile de pompare a gazelor atât din Bulgaria, cât și din România. Bulgarii aveau stația de comprimare la un kilometru, iar România, la câteva sute de metri. Sunt atacuri pe interesul strategic fundamental de energie al României," a spus Chirieac la România TV.
Chirieac: "Să cerem explicații și asigurări din partea Ucrainei"
Analistul spune că e momentul ca România si Bulgaria să acționeze împreună și să ceară explicații, dar și asigurări din partea Ucrainei că așa ceva nu se va mai întâmpla.
"Eu cred că avem o oportunitate unică în România în acest moment: cele două țări, România și Bulgaria, ar trebui să acționeze împreună pentru a cere explicații și pentru a primi asigurări din partea Ucrainei că astfel de atacuri nu vor mai avea loc.
Nu îndrăznesc să spun că Ucraina are interesul să internaționalizeze conflictul cu Rusia, fiindcă România face ceea ce trebuie și anume sprijină Ucraina cu absolut tot ce poate. Și e bine să continue în acest fel, pentru că dușmanul fundamental este Federația Rusă, nu Ucraina. Dar Kievul are o politică care nu este în niciun fel în interesul României și acum nici al Bulgariei”, a mai spus Bogdan Chirieac la România TV.
Drona care s-a prăbușit în Bulgaria, foarte aproape de stația de comprimare a gazoductului Trans-Balkan
Reamintim că o dronă a intrat în spațiul aerian al Bulgariei dinspre România, în dimineața zilei de 8 august, și a explodat într-un câmp din apropierea localității Kardam. Potrivit premierului bulgar Rumen Radev, locul exploziei se afla la aproximativ un kilometru de o stație de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan. În același timp, stația de comprimare aflată pe partea românească se găsea la aproximativ 200 de metri de locul în care a explodat drona. Nu au fost raportate victime și nici pagube la infrastructura energetică.
Incidentul este cu atât mai sensibil cu cât zona Kardam are importanță pentru infrastructura energetică regională. Traseul Trans-Balkan face parte din rețeaua de transport al gazelor din sud-estul Europei, iar regiunea este inclusă în proiectele de dezvoltare a rutelor alternative de aprovizionare cu gaze pentru România și alte state europene.
Un alt aspect ridicat de autoritățile bulgare este cel al detectării aparatului. Premierul Rumen Radev a declarat că drona nu a fost identificată nici în spațiul aerian românesc, nici în cel bulgar. Una dintre explicațiile oferite este că aparatele de dimensiuni mici, care zboară la altitudine redusă, sunt dificil de detectat cu sistemele radar, iar acoperirea la joasă altitudine nu este suficient de densă.