Amintim că potrivit reglementărilor internaționale, Zona Economică Exclusivă a unui stat nu e considerat teritoriu național, astfel că ea nu intră sub incidența celebrului Articol 5 al NATO.
„Dronele submarine se pot descoperi doar cu navele”, explică contraamiralul (r.) Ciorobea, care amintește însă de o soluție nouă pe care o are România, drone navale pentru identificarea minelor care ar putea identifica și drone.
„Sunt însă într-adevăr cumpărate împreună cu vânătoarele de mine britanice și niște drone care au capacitatea de a controla zona iar dacă identifică o mină ele pot identifica cu siguranță și o dronă care e mult mai mare”, a mai explicat acesta.
Provocarea însă e mare. „Problema e că aceste drone acoperă un perimetru îngust, nu poți efectua o căutare la nivelul Zonei Economice Exclusive, acest lucru trebuie să îl realizeze navele”, spune acesta.
Corveta ușoară pe care am cumpărat-o din Turcia și care va ajunge în curând în dotarea României are însă capacități de ultimă generație și de detectare și de luptă subacvatică
Contraamiralul (r.) Constantin Ciorobea a mai explicat că e aproape imposibil să protejezi întreaga Zonă Economică Exclusivă, însă infrastructura critică precum Neptun Deep poate fi apărată și de nave de patrulare moderne. Un astfel de exemplu e corveta ușoară din clasa Hisar cumpărată recent din Turcia.
„Trebuie luate măsuri, dar să supraveghezi întreaga Zonă Economică Exclusivă e aproape imposibil. Nu pot nici americanii să controleze în Golf nivelul de drone, cu toată tehnologia lor, iar la cele marine și subacvatice e cu atât mai greu.
Nu cred că e cazul să ducem atât de departe analiza, la un atac rus asupra României în Zona Economică Exclusivă, dar spre exemplu nava care urmează să ajungă din Turcia, e vorba de corveta ușoară Hisar, ea are capabilități antisubmarine moderne și de descoperire și de atac”, a conchis Constantin Ciorobea.
Amintim că pe lângă corveta ușoară din Turcia, România a acordat în programul SAFE un contract pentru construcția a încă două astfel de nave de către nemții de la Rheinmetall. Navele ar trebui construite la Mangalia.
În ceea ce privește corveta ușoară turcă, ea are o lungime de 99,56 metri, o lățime maximă de 14,42 metri și un deplasament de aproximativ 2.300 de tone.
Propulsia este asigurată de o configurație CODELOD, cu patru motoare diesel și două motoare electrice sprijinite de patru generatoare diesel.
Această arhitectură îi conferă o viteză maximă de 24 de noduri, o viteză de croazieră de 12 noduri și o autonomie de aproximativ 4.500 de mile marine, putând opera până la 21 de zile fără a reveni în port. Platforma de zbor poate susține un elicopter de 10 tone și un UAV, iar nava este echipată cu două ambarcațiuni rigid inflatable de 7,5 și 5,5 metri.