Programul de pregătire va avea o durată de până la patru luni şi va putea fi urmat de către cei care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, conform unui proiect de lege care figurează pe ordinea de zi a şedinţei de joi a Guvernului.
Program de pregătire militară voluntară pentru cei fără stagiu militar
Programul de pregătire va avea o durată de până la patru luni şi va putea fi urmat de către cei care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.
Înscrierea în program se va face în baza unui angajament semnat pe propria răspundere, prin care solicitantul, declarat apt în urma unui proces de selecţie, consimte să îndeplinească programul de pregătire militară.
Pe timpul derulării programului, soldaţii/gradaţii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen. De asemenea, se supun prevederilor legilor şi regulamentelor militare.
Cetăţenii care au finalizat programul de pregătire militară de bază primesc o indemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata.
Centrele militare îi iau în evidenţă şi îi introduc în rezerva operaţională. Numărul maxim de locuri disponibile pentru pregătirea militară în calitate de soldat/gradat voluntar în termen se aprobă anual, prin ordin al ministrului apărării naţionale, în funcţie de fondurile aprobate.
Proiectul de lege modifică şi completează legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.
Noi reglementări privind apărarea națională și integrarea în cadrul NATO și UE
De asemenea, pe agenda şedinţei de guvern se află şi proiectul de lege a apărării naţionale a României, necesar în vederea "armonizării" cadrului normativ din domeniu, dar şi a abordării apărării naţionale în contextul apărării colective în cadrul NATO şi al Politicii de Securitate şi Apărare Comună a Uniunii Europene.
"Prin soluţiile prefigurate prin prezentul proiect de lege se defineşte în mod cuprinzător apărarea naţională. De asemenea, au fost introduse noi abordări ale relaţiilor specifice domeniului apărării, la nivel conceptual, cât şi instituţional", reiese din expunerea de motive.
Conform proiectului, în caz de ameninţări sau pericole care pot afecta suveranitatea, independenţa sau caracterul naţional, unitar şi indivizibil al statului român, până la instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu sau a declarării mobilizării ori a stării de război, autorităţile şi instituţiile publice pun în aplicare, gradual, măsuri corespunzătoare conform domeniilor de competenţă stabilite prin legislaţia de organizare şi funcţionare.
"Parlamentul României aprobă angajarea unor capabilităţi militare şi nonmilitare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea ameninţărilor hibride, la propunerea Preşedintelui României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării", se mai arată în proiect.