Sebastian Burduja afirmă că energia este un domeniu strategic care nu trebuie politizat, iar deciziile privind sectorul energetic trebuie să se bazeze pe argumente tehnice și pe evaluarea Comisiei Europene privind îndeplinirea jaloanelor de decarbonizare.
Sebastian Burduja susține că sectorul energetic nu ar trebui transformat într-un subiect de dispută politică, ci gestionat conform unor analize tehnice și a evaluării Comisiei Europene despre respectarea angajamentelor asumate de România în procesul de decarbonizare.
Sebastian Burduja consideră că Executivul european ar trebui să țină cont de studiul de adecvanță al României, de întârzierile independente de voința autorităților în realizarea grupurilor pe gaz și de contextul energetic regional înainte de a da eventuale sancțiuni.
Burduja: “Energia nu trebuie politizată“
“Energia nu trebuie politizată. E un domeniu mult prea important, la care prea puțini se pricep, dar despre care mai toți își dau cu părerea.
Corect ar fi ca decizia finală a Parlamentului să fie una informată și de poziția Comisiei Europene: cum evaluează îndeplinirea jaloanelor aferente decarbonizarii de către Romania și cum evaluează și, mai ales, cum justifică eventualele penalități aplicate României, având în vedere studiul de adecvanță, circumstanțele în care România nu a putut finaliza grupuri pe gaz, circumstanțe în afara controlului României, dar și situația actuală cu totul specială în sectorul energetic regional.”, a spus Sebastian Burduja.
De asemenea, Sebastian Burduja a subliniat că securitatea energetică este parte a securității naționale. El a avertizat că închiderea prematură a unor capacități de producție ar putea crește riscul unui blackout, cu pierderi economice majore.
Burduja: “Securitatea energetică a României nu este negociabilă“
“Și vă mai spun câteva lucruri foarte importante: Securitatea energetică a României nu este negociabilă. De ce? Pentru că este echivalentă cu securitatea națională. Pentru că un eventual blackout, determinat de închiderea a noi grupuri, va însemna pagube de multe miliarde de euro. Gândiți-vă ca am avut un singur blackout in istoria României, în 1977 (ce an!), iar pagubele au fost de 3-4 ori mai mari decât pagubele cutremurului.
Cine va răspunde dacă ne forțează Comisia Europeană să închidem grupuri, în ciuda studiului de adecvanta care arată clar nevoile sistemului energetic românesc? Decizia pe care România o are de luat este tehnica, nu politica, și nici nu trebuie politizată.
Personal, am aceeași poziție pe care am avut-o pe tot parcursul mandatului meu: România are nevoie de fiecare MW de producție în banda, inclusiv grupuri pe cărbune, până când grupuri echivalente pe gaz vor fi finalizate“, a conchis Sebastian Burduja.
Închiderea centralelor pe cărbune și criza energetică
Declarațiile lui Sebastian Burduja au fost făcute în contextul dezbaterilor privind modificarea calendarului de închidere a centralelor pe cărbune și a obligațiilor asumate de România prin PNRR și planul de decarbonizare.
Tema se află în atenția Parlamentului și a Comisiei Europene, în contextul în care România încearcă să obțină o reevaluare a termenelor, argumentând că noile capacități pe gaz, care ar trebui să înlocuiască grupurile pe cărbune, au înregistrat întârzieri din cauze independente de autorități