EXCLUSIV  Vrem o țară ca Germania: Unde greșesc haștagiștii

Av. Maria-Georgiana Teodorescu / 29 aug 2018 / 10:02 Salveaza PDF Comentarii
protest
Descriere foto: protest

Maria-Georgiana Teodorescu, avocat, într-o analiză pentru DC News, a aratăt cum este rețeta democratică a Germaniei comparativ cu România. Exemplele vor continua în seria ”#vremotarakafara”, dar în articolul de mai jos găsiți astăzi această țară luată în discuție. Este o analiză bazată pe cifre și date certe:

Vrem o țară ca Germania!

Una din principalele țări la care ne raportăm ca rețetă de succes democratic este Germania. Parțial, pentru că înainte de 90 știam că acolo se trăia bine, cei care reușeau să fugă acolo erau eroi, iar cei care dețineau mărci erau bogați. Acum Germania reprezintă cel mai apropiat de noi stat bogat (SUA e departe, peste ocean, iar cu China nu prea reușim încă să ne acomodăm), cel care dictează la propriu direcția în energie, economie și chiar justiție în Europa. Unul din membrii fondatori ai tuturor organismelor internaționale care contează, cu un cuvânt greu de spus aproape în orice domeniu la nivel european. Și asta la mai puțin de 100 de ani distanță de ultimul război mondial pierdut și cu multe despăgubiri de achitat.

Astăzi tinerii noștri medici și IT-iști pleacă să muncească în Germania. Odată cu ei și specialiștii în construcții, energie, industrie în general. Și bucătari, și muncitori în menaj, și multe alte categorii. Pentru că salariile sunt mai bune și nivelul de trai mai ridicat.

Iar noi, cei care rămânem, și ne dorim să ne fie mai bine, ne dorim #oțarăcaafara. Cam ca Germania, așa. Unde nu e corupția ca în România, unde parlamentarii nu fură banii țării, unde toți trag pentru binele comun, unde, în general, totul e mai bine ca la noi. Și unde, probabil, dacă ne uităm cu atenție, există și câini sterilizați și deparazitați care umblă cu covrigi în coadă.

Drepturile Parlamentarilor germani

Una din primele nemulțumiri ale românului (de acasă sau din diaspora) este că parlamentarii noștri câștigă prea mulți bani (cca 13.000 RON brut și încă 20.000 forfetar pentru biroul de parlamentar, adică un total aproximativ de 7100 euro).

Un parlamentar german (membru în Bundestag) are un salariu lunar net de cca 9700 euro. În plus, primeşte cca 16.000 euro/lună pentru cheltuieli cu angajaţii şi încă 4300 euro/lună pentru cheltuieli cu mandatul de parlamentar. I se decontează şi toate zborurile interne, precum şi cele externe având legătură cu atribuţiile de serviciu. Mai mult, are dreptul să primească sponsorizări de la terţi pentru a-şi moderniza biroul, precum şi donaţii pentru a-l ajuta în activitatea politică. Dacă donaţiile depăşesc 10.000 euro atunci ele se publică. În plus, salariu de tranziţie după părăsirea Parlamentului, pensii speciale şi bineînţeles asigurări sociale şi medicale de top.

Lobby-ul

În România nu există lobby, există trafic de influență și cumpărare de influență. Și ni se par prea blând pedepsite. Probabil din această cauză la noi nu e așa bine ca în Germania!

În Germania lobby-ul există şi este legal reglementat. La nivelul anului 2014 figurau înregistrate în Germania cca 6600 de organizaţii de lobby.

O estimare a Transparecy International cu privire la numărul asociaţiilor care fac lobby in Germania arată cam aşa:

• Aprox. 4,000 asociaţii la nivelul ţării, având de la 3 la 120 angajaţi
• Aprox. 120 societăţi in Berlin, cu o medie de 4 angajaţi
• Aprox. 90 agenţii cu un total de aprox. 1000 angajaţi
• Aprox. 50 think tank-uri cu sediul în Berlin
• Aprox. 20 firme de avocatură care se implică şi în lobby
• Aprox. 200 experţi
• Aprox. 30 consultanţi de afaceri
• Aprox. 30 universităţi sau institute de cercetare
• Aprox. 25 fundaţii
• Aprox. 300 lobbişti privaţi sau analişti politici

Persoanele vizate de activitatea de lobby sunt: membri ai parlamentului, miniştri şi membri ai staffului miniştrilor, membri de partide, membri de diverse comisii, etc.

Cum funcţionează efectiv lobby-ul?! Prin intermediul donaţiilor menţionate mai sus, din care cele sub 10.000 euro nu trebuie declarate, iar cele sub 50.000 euro se publică dar la multe luni distanţă faţă de încasarea lor.

Un exemplu publicat de Transparency International pentru donaţiile primite de partide în Germania de la companii producătoare de maşini în perioada 2012-2014 arată aşa:

Partid Suma donată în euro Donator Documente de primire

CDU 150,000 Daimler AG 70546 Stuttgart 16/5/2012 PP 17/9893

SPD 150,000 Daimler AG 70546 Stuttgart 18/5/2012 PP 17/9893

CDU 57,048.34 Bayerische Motoren Werke AG Petuelring 130 80788 Munich 7/3/2012 PP 17/9021

FDP 59,024.04 Bayerische Motoren Werke AG Petuelring 130 80788 Munich 5/3/2012 PP 17/9021

CSU 141,500.44 Bayerische Motoren Werke AG Petuelring 130 80788 Munich 5/3/2012 PP 17/9021

SPD 109,472.88 Bayerische Motoren Werke AG Petuelring 130 80788 Munich 5/3/2012 PP 17/9021

FDP 70,000 Ms Susanne Klatten, Günther Quandt-Haus Seedammweg 55 61352 Bad Homburg 23/10/2013 PP 18/42

FDP 70,000 Ms Johanna Quandt, Günther Quandt-Haus Seedammweg 55 61352 Bad Homburg 23/10/2013

FDP 70,000 Mr Stefan Quandt, Günther Quandt-Haus Seedammweg 55 61352 Bad Homburg 23/10/2013

CDU 230,000 Ms Susanne Klatten Seedammweg 55 61352 Bad Homburg 10/10/2013 PP 17/14829

CDU 230,000 Ms Johanna Quandt Seedammweg 55 61352 Bad Homburg 10/10/2013 PP 17/14829

CDU 230,000 Mr Stefan Quandt Seedammweg 55 61352 Bad Homburg 10/10/2013 PP 17/14829

CDU 100,000 Daimler AG 70546 Stuttgart 30/4/2013 PP 17/13669 39

SPD 100,000 Daimler AG 70546 Stuttgart 26/4/2013 PP 17/13669

CSU 143,817.65 Bayerische Motoren Werke AG Petuelring 130 80809 Munich 5/3/2013 PP 17/13010

SPD 107,376.06 Bayerische Motoren Werke AG Petuelring 130 80809 Munich 4/3/2013 PP 17/13010

FDP 69,081.24 Bayerische Motoren Werke AG Petuelring 130 80809 Munich 19/2/2013 PP 17/13010

CSU 143,371.27 Bayerische Motoren Werke AG Petuelring 130 80788 Munich 26/2/2014 PP 18/1406

CDU 100,000 Daimler AG, 70546 Stuttgart 23/4/2014 PP 18/1406

SPD 100,000 Daimler AG, 70546 Stuttgart 24/4/2014 PP 18/1406

Pedepsirea corupției

"România e, probabil, cel mai corupt stat din lume, sau măcar din Europa. Toți corupții s-au adunat la noi și toți fură banii țării. De aceea nu se construiește nimic, pentru că se fură. Dacă am înăspri pedepsele s-ar fura mai puțin, ca în Germania!"

Potrivit codului penal german, un funcționar public comite o infracțiune de corupție în contextul în care dă sau primește mită. Avem, așadar, incriminarea infracțiunilor de dare și luare de mită (în România există și trafic de influență și cumpărare de influență!).

Regimul sancționator este următorul: pentru forma de bază a infracțiunilor pedeapsa nu poate depăși 3 ani închisoare. Daca luarea de mită e săvârșită de un judecător sau arbitru pedeapsa merge până la 5 ani, aceeași pedeapsă fiind și în cazul luării de mită pentru încurajarea încălcării atribuțiilor de serviciu.

Există pentru ambele infracțiuni și forme agravante care împing maximul special al pedepsei la 10 ani, dar acestea sunt prevăzute pentru cazurile deosebit de grave.

Și încă ceva, în Germania accentul se pune pe recuperarea prejudiciilor, nu pe încarcerare. La nivelul lui 2010, spre exemplu, doar 6% din pedepse au fost cu executare, cca 15% cu suspendare iar 79% amenzi penale.

Închisorile

Un alt motiv care ne nemulțumește legat de România e că persoanele condamnate trăiesc ca-n sânul lui Avraam în pușcării, pe banii statului. Și că oricum condițiile sunt prea bune!

La nivelul lui 2013 Germania plătea cca 140 euro/zi de detenție/deținut. România plătește 17 euro/zi de detenție/deținut. Alte exemple? Danemarca – 178 euro, Irlanda – 193 euro, Lichtenstein – 230 euro, Luxembourg – 176 euro, Olanda – 215 euro, Norvegia – 330 euro, Suedia – 260 euro.

Cât despre condiții, un banal exemplu, în Germania există secții special mamă-copil unde mamele condamnate își pot crește copiii până la vârsta de 3 ani, beneficiind de servicii de sănătate, cursuri de parenting și chiar babysitting.

Celulele au uși, nu gratii, pentru respectarea intimității, și sunt în general de o persoană sau două. Deținuții au acces la diverse activități de recreere, inclusiv la jocuri video în propria celulă.

Cât despre liberea condiționată, de ce nu? 75% din cei condamnați la închisoare pe viață (pentru crime, în general) sunt eliberați după 20 de ani. Termenul e mult redus pentru celelalte infracțiuni. În concluzie, accentul se pune pe reabilitare și reintegrare în societate.

Autostrăzile

Conform statisticilor oficiale, prețul mediu per kilometru de autostradă în Germania e 8.24 milioane euro, iar în condiții de munte 25.99 milioane euro/kilometru.

În România tronsonul Timișoara – Arad a costat 3.5 milioane euro/km, iar standardele de prețuri din HG 1394/2010 arată așa:

- kilometrul de autostradă construită în zona de şes va costa 3.8 milioane de euro;


- kilometrul de autostradă construită în zona de deal va costa 4,9 milioane de euro;


- kilometrul de autostradă construită în zona de munte va costa 5.9 milioane de euro.

Concluzia?! #vremoțarăkafară! Ca în Germania! Dar numai cu privire la aspectele care ne convin nouă!

----

Notă DC News - titlul și leadul aparțin redacției.



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.23