Primul weekend de octombrie 2022 vine cu temperaturi ridicate, de vară, ce depășesc 30 de grade Celsius, dar și cu vreme capricioasă, cu instabilitate atmosferică accentuată, în a doua parte a zilei de sâmbătă, dar și-n noaptea de sâmbătă spre duminică.
ANM, prognoza meteo: Cod Galben sâmbătă, 1 octombrie 2022
Meteorologii au emis Cod Galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată pentru intervalul 1 octombrie, ora 17:00 – 2 octombrie, ora 06:00.
”În intervalul menționat, în Banat, Crișana, Maramureș, local în Transilvania și la munte vor fi perioade cu averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat grindină și vijelii. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 25...30 l/mp și izolat 40...50 l/mp” anunță Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi noaptea pe arii restrânse și în centrul, sudul și sud-estul țării, mai precizează meteorologii.
ANM, prognoza meteo: Cod Galben duminică, 2 octombrie 2022
De asemenea, de îndată ce iese din vigoare această alertă meteo, intră în vigoare o alta, tot de Cod Galben, de intensificări ale vântului (2 octombrie, ora 06:00 – 2 octombrie, ora 20:00).
”Începând din a doua parte a nopții de sâmbătă spre duminică, în Carpații Meridionali și de Curbură, în sudul Banatului, în Oltenia și în sud-vestul Munteniei vântul va avea intensificări cu viteze în general de 55...75 km/h, iar pe creste rafalele vor depăși 80...100 km/h” conform ANM.
Intensificări ale vântului vor fi pentru intervale scurte de timp local și în est, sud-est și centru.
ANM, prognoza meteo: Vremea în București
În București, în intervalul 01.10.2022, ora 17:00 - 02.10.2022, ora 20:00, ”cerul va fi variabil, cu înnorări noaptea, când vor fi averse și descărcări electrice. Vântul va crește treptat în intensitate și va atinge în după-amiaza zilei de duminică 45...50 km/h. Temperatura minimă va fi de 15 - 16 grade, iar cea maximă de 25 - 27 de grade” anunță ANM.
Ce aduce vremea în anii următori
Directorul ANM Elena Mateescu a explicat modul în care anii devin tot mai secetoși, iar agricultura are de suferit de pe urma cantităților deficitare de precipitații care, deși vin cu avertizări de tip nowcasting, acestea au caracter punctiform și o intensitate care nu reușește să suplinească deficitul de apă din sol.
”Pornind de la Tema anului 2022: Să ne unim eforturile pentru combaterea secetei, iată că și România, începând din anul 1901, în fiecare deceniu a înregistrat în medie 1,4 ani secetoși. Constat în prezent o frecvență crescândă, în special după 1981, când anii secetoși s-au înregistrat într-un număr de 4-6 ani în medie pe deceniu. De asemenea, în ceea ce privește ultimul raport al Agenției Europene de Mediu, pentru Europa de Sud, atât în trecut, cât și în viitor, nuanțele de roșu exemplifică și evidențiază tendința creșterii riscului de secetă și în zona țării noastre“, a spus directorul ANM.
”În scenariile viitoare se observă schimbări semnificative pentru Europa de Sud și Sud-Est, inclusiv România, prin creșterea frecvenței valurilor de căldură, riscul de secetă, deja prezent, pentru zona de sud, sud-est, chiar și centru a țării noastre. Observăm posibilitatea ca în viitor România să înregistreze tendințe evidente de creștere în fiecare sezon, dar mai ales iarna și primăvara, în funcție de scenariul de emisia gazelor cu efect de seră și, din păcate, asociat și cu un deficit de precipitații, va duce la accentuarea secetei în acele zone care sunt binecunoscute ca fiind cele mai vulnerabile la fenomenul de secetă“, a explicat Elena Mateescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
