Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Raport COVID-19. ICCV: România, două crize în paralel. Standardul de viață va fi AFECTAT

Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport (Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie socială) privind efectele pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra standardului de viaţă al populaţiei. Raportul ICCV include şi unele propuneri de politici sociale, unele imediate, altele pe termen mediu şi lung.

Potrivit autorilor raportului, România se confruntă, în paralel, cu două crize: prima, criza medicală, ce ţine de evoluţia şi dinamica pandemiei, a cărei durată e greu de estimat. A doua criză este de natură economică. Spre deosebire de cea medicală, care produce efecte imediate, criza economică are implicaţii sociale, care deja se resimt, dar vor fi vizibile pe termen imediat şi mediu.

 

Standardul de viaţă va fi afectat mai ales după ce criza medicală va fi trecut

 

În raport sunt punctate lecţiile crizelor prin care a trecut România pentru a ne face o idee despre ce să ne aşteptăm în plan economic şi social. Una dintre lecţii: revenirea la puterea de cumpărare de dinainte crizelor a salariilor şi pensiilor durează cel puţin o jumătate de deceniu. Potrivit autorilor raportului, perioada cea mai dificilă pentru standardul de viaţă va urma abia după ce criza medicală va trece sau se va reduce. Contextul dificil de la începutul anului 2020 schimbă perspectiva asupra politicilor de răspuns şi constrângerilor la care acestea trebuie să facă faţă.

 

O parte dintre veniturile populaţiei sunt deja afectate de pandemie. În principal, veniturile salariale s-au redus în mod vizibil. Cei mai afectaţi sunt:

  • salariaţii care au intrat în şomaj tehnic: peste un milion de persoane au avut contractul de muncă suspendat;
  • persoanele în ocupare informală (adesea şi precară), subocupare şi/sau agricultura de subzistenţă, al căror număr precis rămâne necunoscut;
  • persoanele care s-au întors recent din străinătate şi care nu au venituri: şi numărul precis al acestora este necunoscut.

 

Măsuri excepţionale pentru o situaţie excepţională: indemnizaţie de  șomaj și venit minim garantat de 1.000 de lei

În raportul ICCV sunt analizate şi veniturile din redistribuire ale populaţiei, precum şi principalele probleme ale celor două componente ale sistemului de protecţie socială: asigurările sociale şi asistenţa socială.

Asigurările sociale acoperă circa 75% din sistemul de protecţie socială din România.  Principalele recomandări ale autorilor raportului:

  • creşterea indemnizaţiei de şomaj la 1.000 lei pe lună (75% din salariul minim net), în mod excepţional, pentru următoarele 3-6 luni;
  • (re)introducerea contribuţiei sociale de şomaj;
  • universalizarea accesului la sistemul public de sănătate;
  • (re)introducerea contribuţiei sociale de sănătate pentru pensionarii cu venituri mai mari de 3.200 lei lunar.

Asistenţa socială e a doua componentă a sistemului de protecţie socială, pentru care raportul identifică principalele puncte slabe ale sistemului de beneficii şi de servicii sociale, precum şi noile grupuri vulnerabile în contextul pandemiei. Principalele recomandări privind asistenţa socială:

  • beneficiile sociale
    • creşterea ajutorului social pentru asigurarea venitului minim garantat (VMG) la 1.000 lei / lunar per beneficiar/petent (75% din salariul minim net), în mod excepţional, pentru următoarele 3 luni
    • suplimentarea de la bugetul de stat a fondurilor pentru ajutoarele de urgenţă ale primăriilor pe 3 luni
    • revizuirea legii asistenţei sociale în vederea întăririi protecţiei sociale în anii dificili ce vor urma (măsură pe termen mediu)
  • elaborarea strategiilor sectoriale din domeniul social pentru 2021-2027 pe baza noilor realităţi

Recomandările pentru susţinerea deficitului public includ negocieri urgente cu FMI şi introducerea impozitului de solidaritate

Problema deficitului public este tratată prin prisma necesităţii de a indica sursele de finanţare pentru relansarea economiei şi susţinerea protecţiei sociale. Potrivit estimărilor FMI (World Economic Outlook, ediţia aprilie 2020), deficitul public al României în anul 2020 va fi de -8,9% din PIB, echivalentul a circa 19 miliarde de euro şi o scădere a PIB în termeni reali de -5%.

În condiţiile arătate, principalele recomandări din raportul ICCV vizează:

  • finanţarea externă a deficitului
    • demersuri politice intense la nivelul UE pentru susţinere economică
    • iniţierea, de urgenţă, de negocieri cu FMI pentru un acord de împrumut
    • negocieri pentru acorduri de împrumut cu BEI, BERD şi BIRD, alte surse pentru finanţarea unor investiţii publice care să stimuleze relansarea economiei
  • impozitul de solidaritate
  • politici privind pensiile şi salariile
    • abrogarea sau prorogarea legii pensiilor adoptate în 2019; indexarea punctului de pensie cu valoarea inflaţiei
    • legea salarizării unitare: creşterea de salarii doar pentru a compensa rata inflaţiei
    • reintroducerea unei grile naţionale unitare de salarizare pentru administraţia locală 

 

Autorii raportului sunt: Sorin Cace, Iulian Stănescu, Simona M. Stănescu, Daniel Arpinte, Sebastian Ţoc, Simona Mihaiu, potrivit unui comunicat al ICCV.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.23
YesMy