O nouă tulpină Omicron, care a fost detectată în cel puțin cinci țări din UE sau SEE, este probabil să devină dominantă în regiune la sfârșitul acestui an și să conducă la o creștere a cazurilor de COVID-19, a anunțat vineri agenția UE de control al bolilor, potrivit Politico.
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a analizat date preliminare venite din Asia care indică faptul că varianta Omicron BQ.1 are ”capacitatea de a evita în mod considerabil răspunsul sistemului imunitar”.
În prezent, nu există nicio dovadă că tulpina duce la o severitate crescută a bolii în comparație cu celelalte variante circulante de Omicron, a spus ECDC.
”Țările ar trebui să rămână vigilente pentru semnalele de apariție și răspândire a BQ.1 și să mențină teste sensibile și reprezentative”, a îndemnat directorul ECDC, Andrea Ammon.
ECDC a spus că se așteaptă că vor fi necesare doze de rapel suplimentare pentru persoanele cu cel mai mare risc de boală severă.
Franța are în prezent cea mai mare proporție de probe pozitive pentru varianta Omicron BQ.1, 19% din probele colectate fiind din acea tulpină.
Belgia este următoarea cu 9% din probe. La un briefing de săptămâna trecută, medicul în boli infecțioase, Yves Van Laethem, a declarat că ”există șanse mari ca acesta să preia conducerea în următoarele săptămâni”.
Deși cele mai recente variante Omicron provoacă de obicei boli mai puțin severe decât tulpinile anterioare ale virusului, liderii din domeniul sănătății se tem că răspândirea lor rapidă, combinată cu o reapariție a gripei, ar putea reprezenta o altă iarnă grea. Sistemele de sănătate și personalul au fost suprasolicitate de pandemie, în timp ce milioane de oameni care se luptă să-și plătească facturile la combustibil ar fi susceptibili la frig.
Citește și:
Bilanț coronavirus, 20 octombrie 2022: Şase pacienţi cu COVID-19 au decedat, în ultimele 24 de ore, în România
La ATI sunt trataţi 90 de pacienţi, dintre care 83 nu sunt vaccinaţi anti-COVID. Din totalul pacienţilor internaţi, 55 sunt minori, toţi fiind internaţi în secţii, cu unul mai puţin faţă de ziua anterioară.
În ultimele 24 de ore, au fost raportate de către INSP şase decese (patru bărbaţi şi două femei).
Trei decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 60 - 69 de ani, unul la categoria de vârstă 70 - 79 de ani şi două la categoria de vârstă peste 80 de ani.
Potrivit Ministerului Sănătăţii, toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi, iar trei dintre ei erau vaccinaţi anti-COVID.
De la începutul pandemiei şi până în prezent, 67.161 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat în România.
Citește și:
Rezistența la medicamente a contribuit la moartea a aproape 5 milioane de oameni în 2019
Oficialii din domeniul sănătății la nivel mondial au avertizat în mod repetat cu privire la creșterea numărului de bacterii rezistente la medicamente și a altor microbi din cauza utilizării greșite și a utilizării excesive a antibioticelor, ceea ce încurajează microorganismele să evolueze în „superbacterii”.
Raportul Global Research on Antimicrobial Resistance, publicat în The Lancet, a arătat că rezistența la antimicrobiene (AMR) a fost direct responsabilă pentru aproximativ 1,27 milioane de decese și asociată cu aproximativ 4,95 milioane de decese. Studiul a analizat date din 204 de țări și teritorii.
„Aceste noi date dezvăluie adevărata amploare a rezistenței antimicrobiene la nivel mondial... Estimările anterioare au prezis 10 milioane de decese anuale din cauza AMR până în 2050, dar acum știm cu certitudine că suntem deja mult mai aproape de această cifră decât am crezut”, a spus Chris. Murray, coautor al studiului și profesor la Universitatea din Washington.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
