Raluca Turcan, apel către angajatori: Cost salarial puțin mai mare, pentru a ține lucrătorii români acasă

Sursa foto: Facebook Raluca Turcan
Sursa foto: Facebook Raluca Turcan

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, face o serie de precizări în contextul unei discuții cu privire la soluțiile pe care autoritățile le gândesc când vine vorba de faptul că, în câțiva ani, „nu vom mai găsi meseriași decât din Africa sau Asia care să ne repare o țeavă sau să lucreze în construcții”.

„Am observat astăzi o discuție legată de soluțiile pe care autoritățile le gândesc când vine vorba de faptul că, în câțiva ani, nu vom mai găsi meseriași decât din Africa sau Asia care să ne repare o țeavă sau să lucreze în construcții și, de aceea, vreau să răspund cu câteva precizări.  

Așa cum spuneam și ieri, răspunzând la întrebarea despre efectele concrete ale proiectului „România educată”, am purtat constant discuții, în ultimele luni, cu angajatorii și am luat parte la burse pentru locuri de muncă la Deva, la Slatina și Cluj. Peste tot, angajatorii se plâng de lipsa forței de muncă și de sistemul de educație care a rămas în urma cerințelor actuale de pe piața muncii.  

Știu însă cazuri în care parteneriatele dintre liceele tehnice și agenți economici, inițiative bune și gândite practic să ajute elevii, viitori ucenici și angajatori deopotrivă, au eșuat pentru că mentalitatea generală este de evitare a înscrierii copiilor în școli cu profil tehnic, teama fiind că, în felul acesta, elevul de la un liceu tehnic nu ar beneficia de o șansă egală cu un copil de la un liceu teoretic. Cred că este o greșeală și spun asta și ca părinte, nu doar ca ministru al Muncii. Cred că este bine și este, de asemenea, un câștig în viață pentru acei copii care urmează orice școală din care deprind o meserie. Lipsesc meseriașii, instalatorii, electricienii, lucrătorii în service-uri. Tocmai de aceea ar trebui să fie apreciate parteneriatele instituțiilor de învățământ cu agenții economici care oferă accesul la bază materială și de pregătire care corespunde standardelor de pe piața muncii. În plus, formarea elevilor este susţinută financiar, prin burse și de la bugetul de stat, și de la operatorul economic cu care elevul încheie un contract de practică, în învăţământul dual, iar elevii au acces gratuit la cantinele şi internatele şcolare, pe cheltuiala consiliilor locale sau județene. 

Trei concluzii cred că se impun:

În primul rând, apelul pe care-l fac către agenții economici este să ajusteze salariile pe măsura cererii de angajați buni, pentru ca românii să nu mai plece din țară. Am discuții permanente cu agenții economici și știu că mulți se gândesc că 400-600-800 de lei în plus fac diferența între un lucrător român bun, chiar cu experiență, și un lucrător din spațiul non-UE, care, însă, în cele mai multe cazuri, trebuie pregătit pentru acel job. Știu că acești 400-600-800 de lei nu sunt sume ușor de dat pentru multe business-uri care se chinuie să supraviețuiască, cu marje mici, pe o piață foarte competitivă. Știu foarte bine cu ce presiuni mari s-au confruntat firmele în perioada crizei, însă toate comunitățile de afaceri cu care discut la nivel local amintesc și cifrele exacte pe care companiile le-au primit de la stat pentru a menține locurile de muncă. Statul nu poate interveni pe piață pentru stabilirea salariilor. Avem pârghia salariului minim și vedem o creștere nejustificat de mare a contractelor cu plata minimă. Tocmai de aceea reiau apelul către angajatori pentru o decizie pragmatică, de a accepta un cost salarial poate puțin mai mare, pentru a ține lucrătorii români acasă. Costul chiriei din străinătate, plus greutățile mari ale deplasării și chiar dorul de casă, toate acestea i-ar determina pe români să lucreze în țară;

În al doilea rând, sunt zeci de mii de şomeri cu studii liceale, iar angajatorii duc lipsă de forţă de muncă calificată, mai ales în domeniile tehnice. Trebuie să înțelegem că nu există nicio diferență între un copil bun la olimpiadă și un copil cu aptitudini tehnice care are rezultate bune într-o școală profesională. Trebuie să schimbăm această mentalitate. Un olimpic la matematică poate deveni un profesor respectat care să câștige un venit bun în sistemul public, în timp ce un copil absolvent de școală profesională poate avea propriul service auto, în care să câștige mai mult decât salariul unui profesor. Nu putem compara, pentru că nu există comparație;

În al treilea rând, este neapărată nevoie ca, așa cum informația despre un job disponibil ajunge la publicul interesat, așa și informaţia despre calificările disponibile din învățământul tehnic să ajungă la destinatari, adică la părinţii și copiii care sunt în pragul alegerii unui școli profesionale. Trebuie spus că există beneficii concrete ale acestei alegeri, un job sigur, un câștig salarial mai bun și mai rapid obținut de către tânărul angajat, un statut social respectat și apreciat într-o societate așezată care-și susține profesioniștii și oamenii talentați și nu-i lasă să plece din țară.  Încurajez parteneriatul dintre învățământul tehnic și AJOFM-uri care au specialiști buni și oameni de suflet, pentru a derula împreună campanii de informare și de consiliere profesională.   

Întrebarea este: Mi-aș înscrie copilul la o școală profesională?

Da, dacă ar avea măcar minimă aplecare. Și i-aș spune să-și facă o meserie și să-și aleagă o specializare, să învețe meserie și să se pregătească tot timpul ca să țină pasul cu schimbările și să-și deschidă propria afacere, pe cât de devreme poate. N-aș avea nicio ezitare”, a scris, joi, Raluca Turcan, ministrul Muncii, pe contul de Facebook. 

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play




Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
YesMy