Intenția lui Eugen Nicolăescu de a permite doar spitalelor de stat să obțină finanțare de la CNAS va lovi pe termen mediu guvernul Ponta, prin două efecte adverse ignorate de către inițiator.
Nu discut moralitatea sau legalitatea hotărârii, ce ar putea fi atacată în Justiție și la Consiliul Concurenței. Exact la fel proceda guvernul Boc, antagonizând diferite categorii sociale: privat-stat, medici-pacienți, bugetari-contribuabili etc. În cazul în care și-a dorit un scandal care să abată atenția de la situația reală din sistem, a reușit. Presa și opinia publică au o nouă temă de discuție. Nu este exclus ca o parte a populației să fie chiar mulțumită de lovitura dată privaților. Dar, la fel ca fostul guvern, Executivul condus de Ponta va deconta factura acestui exercițiu de imagine care nu rezolvă nimic, ba chiar dăunează sănătății.
La prima vedere, finanțarea spitalelor publice ar crește cu 10 la sută, cât primeau până acum spitalele private. Cum deficitul este mult mai mare, situația în clinicile de stat nu se va îmbunătăți simțitor. Cazurile rezolvate de privați se vor muta înapoi la stat, aglomerând spitalele publice. Pacienții cu bani vor plăti, cu plicul, pentru un confort mai bun și medicamente mai noi, pentru cei săraci vor rămâne mai puține locuri de internare și medicamentele ieftine.
Investiții zero în medicină
Mesajul discriminator al lui Nicolăescu va descuraja orice investiții străine în domeniu. Putem uita mult trâmbițatele parteneriate public-private, care urmau să finanțeze spitalele regionale. Privații și-au făcut planurile de afaceri bazându-se pe Legea Sănătății. Aceste schimbări bruște de atitudine, fără explicație rațională, pun pe fugă potențiali investitori. Cum majoritatea spitalelor au luat credite de la bănci străine, semnalul negativ va fi amplificat la nivel internațional.
Puțini știu că privatizarea a funcționat bine în medicină. Medicii de familie sunt furnizori privați în contract cu CNAS. Farmaciile sunt în proporție de peste 98% private. Peste 80 la sută din analizele de laborator se fac în centre private. La fel dializa, unde concurența a adus servicii mai bune și mai ieftine ca la stat. Este imposibil să refuzi serviciile private la nivel spitalicesc, dar să le permiți în restul sistemului, pe de o parte, iar pe de alta este imposibil ca statul să preia medicina de familie, farmaciile și dializa.
Criza de medici, accentuată
Plecarea medicilor în străinătate se va accentua, odată cu aplicarea discriminării stat-privat, pentru că tinerii au puține șanse de a câștiga bine în sistemul plicului, încasat în spitalele de stat. În 2013, guvernul Ponta putea beneficia de o directivă europeană privind piața serviciilor medicale. Din luna octombrie, cetățenii europeni se pot trata în orice clinică din țările membre, statul de origine decontând serviciile la prețul pe care l-ar plăti acasă. Asta înseamnă că România putea fructifica singurul său avantaj pe piața serviciilor: costul scăzut al forței de muncă. În loc să plece medicii români la pacienții din Europa, veneau ei la tratament în România. Turismul medical necesită investiții private, iar anunțul lui Nicolaescu cade într-un moment extrem de prost, când firmele occidentale trebuie să aleagă țările estice în care vor investi și spre care vor dirija fluxurile de pacienți. Un semnal de amplitudinea celui transmis de ministrul Sănătății e devastator pentru afaceri în acest domeniu. Din nou, România va pierde un tren, din cauza unor jocuri politicianiste dâmbovițene.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
