Maria Dumitrașcu vrea să calce pe urmele tatălui său - Hanibal Dumitrașcu, psihologul românilor.
Maria Dumitrașcu a absolvit Facultatea de Psihologie din cadrul Universității din București, iar acum este la master și urmează Psihotraumatologie și Asistare psihologică la Universitatea din București. Tânăra va începe un proiect nou la DC News despre care ne-a vorbit într-un interviu. Aflați mai multe în rândurile de mai jos chiar de la Maria Dumitrașcu, tânăra care a făcut din pasiunea sa un mod de a trăi.
Maria Dumitrașcu: Întotdeauna am fost atrasă de psihologie. Nu a existat un moment anume în care să mă decid că vreau. A fost ceva firesc. Această dorinţă, de a cunoaşte psihicul uman şi de a oferi suport psihologic oamenilor care au nevoie, a fost insuflată de tatăl meu. Mereu i-am admirat cunoştinţele vaste în acest domeniu şi nu numai, capacitatea de a se transpune în locul celuilalt, de a asculta şi de a înţelege dincolo de cuvinte ce simte persoana respectivă. Am fost tare mândră de el. Şi voi fi mereu.
Maria Dumitrașcu: Este un proiect în care voi scrie articole psihologice într-o rubrică special destinată, de interes pentru publicul larg, în care se poate regăsi oricine. Voi aborda subiecte diverse, din domeniul psihologiei, pentru a contribui la informarea cititorilor. Psihoeducaţia este importantă pentru că ajută oamenii să îşi înţeleagă mai bine problemele cu care se confruntă şi cum pot să le depăşească, într-un mod eficient. De asemenea, cititorii îmi vor putea pune întrebări referitoare la problemele cu care se confruntă sau despre aspecte diverse din viaţa cotidiană, curiozităţi psihologice şi nu numai, la care voi răspunde, dezbătând tematica respectivă pe larg. Îmi propun ca discuţiile de pe site să fie unele interactive, astfel încât cititorii să se implice în egală măsură în acest proiect.
Maria Dumitrașcu: Deşi din ce în ce mai mulţi români merg la psihoterapeut (percepţia s-a mai schimbat), încă au mai rămas prejudecăţi legate de psihoterapie. Persoanele care au comportamente sănătoase şi merg la terapeut sunt stigmatizate, considerate a fi ,,nebune" (cea mai frecventă prejudecată) de către cei care nu au informaţii despre ce înseamnă să fii ,,nebun", un termen care nu există în psihoterapie. ,,Nebunia" se întâlneşte în psihoze, când ai pierdut contactul cu realitatea şi nu ai critica bolii, iar acest lucru face imposibilă psihoterapia. De asemenea, multe persoane nu cunosc diferenţa dintre psihoterapie şi psihiatrie. Psihiatrul este un medic care se ocupă cu diagnosticul şi cu tratamentul medicamentos al tulburărilor psihice (şi în acest caz, nu înseamnă că dacă mergi la psihiatru eşti ,,nebun"). Terapeutul te ajută să te cunoşti mai profund şi să îţi accesezi resursele personale, să înveţi să le foloseşti, te ghidează şi te sprijină spre a realiza singur schimbarea, te ajută să-ţi vindeci suferinţa psihică, sufletească şi să te adaptezi la mediul înconjurător. Te ascultă, empatizează cu tine, te acceptă necondiţionat, te înţelege la un nivel profund, dincolo de problemele cu care vii (eşti o fiinţă complexă şi unică), nu dă sfaturi, nu te judecă, rămâne neutru şi obiectiv, iar relaţia terapeutică este cea care vindecă. Cum spunea tatăl meu, terapeutul te ia de mână şi „te ajută să treci peste marea de suferinţă, în căutarea sensului pierdut al bucuriei de a trăi." Nu te poţi vindeca singur, nici psihoterapeuţii nu se pot trata singuri. De asemenea, o relaţie de prietenie (în care eşti ascultat şi acceptat) nu este echivalentul cu a merge la psihoterapeut. Şi aceasta este o prejudecată. Psihoterapeutul este un specialist, prin studiile şi formările sale, ştie ce tehnici de intervenţie să aplice (validate ştiinţific), este mai neutru şi mai obiectiv decât un prieten. Cum e nevoie să mergi la medic atunci când ai o afecţiune somatică/fizică, aşa ai nevoie şi de un specialist în psihoterapie pentru a-ţi vindeca suferinţa psihică. Toţi oamenii au probleme, traume, iar a refuza să mergi la terapeut atunci când te confrunţi cu o suferinţă psihică, crezând că eşti suficient de puternic pentru a depăşi singur problemele, nu înseamnă decât că te complaci într-o iluzie comodă. Ele se acumulează uşor, uşor.
VEZI ȘI: Hanibal Dumitrașcu și dureroasa zi în care mi-am dat seama că l-am pierdut
În concluzie, prejudecăţile oamenilor legate de psihologie (exemplu, dacă mergi la psihoterapeut înseamnă că ai probleme grave; în realitate, poţi merge oricând ai nevoie de suport psihologic, pentru a depăşi situaţiile stresante, pentru psihoeducaţie, pentru dezvoltare personală, pentru optimizarea comportamentală etc.), frica de a te cunoaşte mai profund şi de a te schimba (conştientizarea presupune vulnerabilitate şi curaj), sentimentul de ruşine şi frica de a te deschide şi de a fi judecat în faţa unui străin (psihoterapia asigură confidenţialitate totală şi cum am mai spus, psihoterapeutul nu judecă şi este învăţat să tolereze un spectru larg al experienţelor umane), stereotipul că toţi psihologii sunt atei, prejudecata că terapeutul se află într-o poziţie superioară (fals, între client şi psihoterapeut există o relaţie de colaborare, în care cei doi lucrează împreună), prejudecata că psihoterapeutul ar trebui să fie perfect şi fără probleme (el este în primul rând om, înainte de a fi psiholog) sau că poate citi gândurile, toate aceste credinţe comune conduc la evitarea psihoterapiei.
În partea a doua a interviului veți afla care este cea mai importantă lecție pe care Maria a învățat-o de la tatăl ei, Hanibal Dumitrașcu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu