Obezităţii infantile îi sunt asociate probleme serioase de sănătate, ce nu ar trebui ignorate: rezistența la insulină și diabetul de tip 2, sindromul cardiometabolic, efectul pro-inflamator, ficatul gras cu risc de fibroză și complicații, predispoziția crescută la astm în forme severe, efectul imunosupresiv, riscul crescut de scleroză multiplă și boală malignă la maturitate, tulburări psihologice și altele, dezvoltate în copilărie sau ulterior, ca adult.
De aceea, nutriționiștii și cercetătorii atrag atenția cât de important este ca fiecare să acorde o atenție sporită alimentației. Astfel, numeroase studii recente pun în evidenţă valoarea consumului de iaurt, în îmbunătăţirea calităţii dietei şi reducerea semnificativă a riscurilor de sănătate (obezitate, diabet, sindrom cardiometabolic), atât la adulţi, cât şi la copii.
Copiii şi adolescenţii care consumă regulat iaurt au un aport caloric şi de grăsimi mai redus, un aport crescut de calciu, potasiu şi vitamina D, valori mai mici pentru indicele de masă corporală, circumferinţa taliei şi mărimea pliului subscapular, au relevat studiile realizate.
„Obezitatea în rândul copiilor este o preocupare importantă pentru specialiștii din întreaga lume. Această afecțiune este un factor de risc pentru apariția unor complicații și boli grave, precum diabetul de tip 2, chiar și în rândul populației foarte tinere. În Statele Unite, în urmă cu un deceniu, mai puțin de 3% din cazurile de diabet nou descoperite la adolescenți erau de tip 2, în timp ce în prezent ponderea acestora a crescut la 45%. Aceste date sunt alarmante și, din acest motiv, este necesar ca nutriționiștii să tragă un semnal de alarmă asupra rolului pe care îl are educația populației în privința nutriției sănătoase, pentru toate categoriile de vârstă. Combinată cu un program susținut de mișcare, alimentația adecvată este prima şi cea mai eficientă soluție pentru scăderea prevalenței obezității, iar consumul zilnic de lactate şi îndeosebi de iaurt este o necesitate la orice vârstă, beneficiile acestui consum fiind demonstrate în studii recente efectuate la copii şi adolescenţi", a declarat șef lucr. dr. Cornelia Bala, preşedintele Asociaţiei Române a Educatorilor în Diabet (ARED).
Cifre îngrijorătoare: 17% dintre copiii preșcolari nu iau micul dejun
Chiar dacă românii se declară preocupați de o alimentație sănătoasă, datele de consum alimentar sunt îngrijorătoare: pe parcursul unui an, un român consumă, în medie, potrivit datelor INS, din 2013: 21 kg zahăr în formă pură sau din produse zaharoase, 74 kg fructe (conținând 7 kg zaharuri), 7,3 kg de iaurt (simplu și cu fructe, care contribuie cu 0,5 kg zaharuri, incluzând şi lactoza naturală din lapte), 16 kg grăsimi (uleiuri vegetale, margarină, untură şi unt) și nu mai puţin de 90 litri de bere şi 154 litri de băuturi răcoritoare îndulcite (cu un aport de aproximativ 12 kg de zahăr).
La fel de alarmante sunt și rezultatele unui studiu comandat de compania Danone. 17% dintre copiii preșcolari (3-6 ani) nu iau micul dejun. Un alt studiu realizat la nivel european asupra adolescenților cu vârsta cuprinsă între 13-17 ani a arătat că 46% dintre aceștia nu iau micul dejun. Studiul mai arată și că, deşi trei sferturi dintre români declară că gustarea lor preferată o reprezintă fructele, în realitate gustările cele mai consumate de către copii și adolescenți sunt biscuiți și dulciuri (40%), fructe (25%) şi doar 9% produse lactate. De asemenea, rezultatele arată că 29% dintre mamele din România nu acordă importanță subiectului obezității, iar 5% nu știu ce înseamnă și care sunt implicațiile.
„Acțiunile de promovare a unei diete echilibrate și a unui stil de viață activ, în țări precum Franța, Anglia și Statele Unite, au stopat creșterea prevalenței obezității sau a excesului ponderal la copii, dar încă nu s-a reușit reducerea acestor probleme. Raportul dintre conţinutul de nutrienţi esenţiali şi aportul caloric este un criteriu obiectiv în evaluarea calităţii nutriţionale a alimentelor. În clasificarea celor mai valoroase alimente recomandate a fi consumate zilnic de către copii și adolescenți, în fruntea listei se află fructele şi legumele, urmate de lapte și iaurt, acestea din urmă fiind surse naturale de proteine de foarte bună calitate, calciu, potasiu, zinc, fosfor, vitamine din grupul B – nutrienţi foarte importanţi în dezvoltarea organismului şi în menţinerea unei bune sănătăţi. In plus, iaurtul conţine bacterii lactice de fermentare şi alte bacterii probiotice, al căror rol benefic la nivel digestiv este clar demonstrat", atrage atenția prof. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române.
Aceste informaţii, bazate pe studii ştiinţifice publicate recent, au fost prezentate în cadrul celei de-a V-a Conferințe Sănătate prin Alimentație, care a avut loc pe 26 septembrie în București, într-o lucrare elaborată cu susținerea Danone România, partener al evenimentului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
